Tranziția către energie curată în UE. Sursele regenerabile, eoliană și solară, depășesc pentru prima dată producția de electricitate din combustibili fosili în 2025 / Care este situația României – raport

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 2025, energia eoliană și solară au asigurat 30,1% din producția de electricitate a Uniunii Europene, depășind pentru prima dată combustibilii fosili (29%), potrivit raportului „European Electricity Review 2026” publicat de organizația EMBER și analizat de Alexandru Ciocan într-un articol pentru platforma InfoClima.

Performanța este remarcabilă cu cât acest prag a fost atins într-un context marcat de volatilitate geopolitică, prețuri ridicate la energie și presiuni asupra securității aprovizionării (gazul rusesc). În 14 dintre cele 27 de state membre, energia eoliană și solară a devenit principala sursă de electricitate, confirmând accelerarea tranziției către un sistem energetic mai curat și mai puțin dependent de importuri.

„Boost” de energie solară

Creșterea spectaculoasă a energiei solare în 2025, când producția solară a avansat cu aproximativ 20%, a marcat al patrulea an consecutiv de expansiune rapidă. Noile capacități instalate, alături de scăderea costurilor tehnologiei fotovoltaice, au transformat solarul într-un pilon central al sistemului energetic european.

În paralel, energia eoliană a continuat să se extindă, completând producția solară și contribuind la reducerea presiunii asupra sistemului în perioadele de consum ridicat. În tot mai multe state, combinația dintre vânt și soare acoperă o parte semnificativă din cererea zilnică de electricitate.

La începutul anului 2025, condițiile meteorologice au fost caracterizate de mai puțin vânt și precipitații, dar a fost mai însorit comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aceleași condiții care au determinat o scădere anuală a producției hidroenergetice (-12%) și a celei eoliene (-2%) au favorizat creșterea producției de energie solară.

În acest context, sursele regenerabile au asigurat aproape jumătate din producția totală de electricitate a Uniunii Europene, respectiv aproximativ 48%. Energia eoliană a rămas a doua cea mai importantă sursă de electricitate din UE, cu o pondere de circa 17%, depășind producția pe bază de gaze naturale.

Datele citate de InfoClima arată că în 2025, 19 state membre au înregistrat cel puțin o oră în care producția eoliană și solară a depășit 70% din totalul electricității generate. În țări precum Danemarca, Germania, Spania sau Țările de Jos, aceste surse au furnizat peste jumătate din electricitate în cel puțin o treime din orele anului.

Combustibilii fosili pierd teren

În contrast, combustibilii fosili se află într-un declin accentuat. Producția de energie electrică pe bază de cărbune a coborât la 257 TWh, un nou minim istoric, față de 705 TWh în 2015. „Era cărbunelui se apropie de final”, afirmă Alexandru Ciocan, expert în politici energetice și membru al echipei Energy Policy Group, concluzie formulată în analiza publicată de platforma InfoClima, specializată în schimbări climatice.

Nu mai puțin de 19 state membre au ajuns la o pondere a cărbunelui sub 5% în mixul energetic.

Germania și Polonia concentrează în prezent peste 74% din producția de electricitate pe bază de cărbune a UE, în timp ce majoritatea celorlalte state au accelerat renunțarea la această sursă, considerată tot mai costisitoare și incompatibilă cu obiectivele climatice.

Gazul natural, deși a înregistrat o creștere temporară a producției de aproximativ 8% în 2025 – ca urmare a unui an secetos și a reducerii producției hidroelectrice – continuă pe termen lung un trend descendent. Nivelul actual este cu 18% sub maximul atins în 2019.

Stocarea energiei devine strategică

Conform analizei publicate de InfoClima, arderea gazului rămâne cea mai scumpă metodă de producere a electricității, cu costuri medii între 101 și 112 euro/MWh în 2025. Acest lucru explică volatilitatea accentuată a prețurilor în orele de vârf.

Bateriile devin soluția noului sistem energetic. Ele permit stocarea energiei ieftine produse în timpul zilei și utilizarea ei seara, reducând dependența de centralele pe gaz.

În 2025, capacitatea bateriilor de mare putere instalate în UE a depășit 10 GW, față de 4 GW în 2023, aproape jumătate fiind concentrată în Italia și Germania. Majoritatea statelor membre au lansat sau anunțat proiecte noi.

Dimensiunea geopolitică a tranziției

Autorul afirmă pe baza datelor oficiale că principala cauză a prețurilor ridicate rămâne dependența de combustibilii fosili importați. În 2025, reducerea producției hidroelectrice și utilizarea mai intensă a gazului au majorat factura UE pentru importurile de gaze cu aproximativ 16%.

În decembrie 2025, Uniunea Europeană a decis interzicerea importurilor de gaz rusesc începând din 2027, însă această măsură a fost însoțită de o creștere a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) din Statele Unite, ceea ce creează o nouă formă de dependență energetică.

Pe termen lung, dezvoltarea capacităților europene de producție pentru panouri fotovoltaice și baterii, precum și extinderea regenerabilelor, pot reduce semnificativ aceste riscuri.

România: progres vizibil, dar integrare dificilă

Pentru România, datele Raportului EMBER analizate de Alexandru Ciocan arată o creștere constantă a energiei solare, atât ca producție, cât și ca pondere în mixul energetic. Costurile tehnologiei nu mai reprezintă o barieră, iar potențialul solar – România este competitivă datorită iradierii solare ridicate – și suprafețele disponibile mențin interesul investitorilor.

Totuși, dezvoltarea este frânată de capacitatea limitată a rețelelor electrice, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară largă, „chiar dacă autoritățile au subliniat constant susținerea acestui segment”.

În 2025, sectorul prosumatorilor a depășit 1 GW capacitate instalată într-un singur an, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețelele de distribuție.

Un paradox evidențiat de InfoClima este interesul ridicat pentru construirea de noi centrale pe gaz, deși piețele cu ponderi mari de regenerabile înregistrează deja prețuri mai mici la energie. Viabilitatea economică a acestor investiții este incertă, având în vedere costurile ridicate și utilizarea tot mai redusă în viitor.

România și-a asumat eliminarea completă a cărbunelui până în 2032, însă întârzierile în dezvoltarea noilor capacități au dus la prelungirea temporară a funcționării unor grupuri energetice.

Un element pozitiv din raportul EMPER, „care poate părea suprinzător” este poziționarea României pe locul al treilea în UE în ceea ce privește capacitatea de stocare în baterii raportată la energia solară și eoliană instalată.

Sursa 1: European Electricity Review 2026 – organizația EMBER

Sursa 2: InfoClima

Pe baza analizei semnate de: Alexandru Ciocan – expert în politici energetice, Energy Policy Group