The Washington Post: Statele Unite se gândesc să trimită Kievului bombe cu fragmentație

Cum Ucraina cere tot mai mult armament pe fondul contraofensivei sale împotriva Rusiei, Administrația Biden se gândește dacă să trimită Kievului controversatele bombe cu fragmentație. O serie de înalți oficiali ai administrației și din sectorul apărării i-au contactat pe congremeni pentru a vedea dacă aceștia ar fi de acord cu trimiterea unor astfel de muniții, după cum au declarat pentru The Washington Post o serie de persoane la curent cu subiectul.

Administrația Biden se arată preocupată de urmările unei asemenea decizii și de posibilul efect negativ pe termen lung asupra populației civile, având în vedere că astfel de bombe ar putea lăsa în urmă o serie de bombe mai mici rămase neexplodate, al căror efect mortal s-ar putea păstra zeci de ani.

• Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins, în luna februarie, cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament. (Detalii aici)

Imagini captate prin satelit în cursul zilei de vineri, lăsau să se vadă posibila contrucție, în Belarus, a unei noi cazărmi care să adăpostească forțele Wagner după rebeliunea și după plecarea lor din Rusia, potrivit unor surse din presa locală și potrivit declarațiilor unor experți. ‘The Washington Post’ nu a putut verifica independent aceste informații.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Un oficial american a declarat pentru ‘The Washington Post’ că se simte o nevoie tot mai mare de muniție cu fragmentație, un asemenea demers putând acoperi criza de muniție din Ucraina. “Am susținut mereu că asistența noastră în materie de securitate s-ar putea lărgi, asta depizând de evoluția evenimentelor or, acest lucru rămâne valabil”, au declarat niște oficiali care au dorit să își păstreze însă anonimatul din cauzaa delicateții subiectului. Statele Unite se numără printre cele peste 120 de țări care au semnat o convenție vizând interzicerea folosirii, transferării sau producției de muniție cu fragmentație – folosirea unei asemenea muniții fiind calificată de multă vreme drept inumană de către organizații pentru drepturile omului și de alte guverne.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că le-a oferit trupelor Wagner o cazarmă părăsită pentre a se adăposti în Belarus – țara în care șeful grupului, Evgheni Prigojin, s-a mutat în această săptămână, deși nu se știe unde se află el în acest moment. Potrivit unor imagini prin satelit, la o bază militară abandonată din apropierea satului Țel, s-ar fi instalat peste 250 de corturi noi.
Principalul comandant al armatei din Ucraina, generalul Valeri Zalujni, a declarat pentru ‘The Washington Post’ că, pentru ca actuala contraofensivă să avanseze cât mai rapid, are nevoie are nevoie de mai mari cantități din fiecare tip de armă. Într-unul dintre rarele sale interviuri, Zalujni a spus că “se enervează” atunci când aude că actuala contraofensivă a pornit încet. “Ăsta nu e un spectacol”, a spus el. “În fiecare zi, fiecare metru e câștigat cu sânge”.

La începutul lunii (trecute), directorul CIA, William J. Burns, a efectuat în secret o vizită în Ucraina, unde oficialii i-au prezentat ambițioasa lor viziune legată de sfârșitul războiului. Strategia vizează recucerirea teritoriilor acum ocupate și începerea, până la sfârșitul acestui an, a unor tratative cu Moscova pe tema unui armistițiu, după cum afirmă niște oficiali la curent cu vizita.