G4Media.ro

The New York Times: Un Vladimir Putin încolțit este cu atât mai…

Sursa foto: Ministry of Defense of the Russian Federation (eng.mil.ru)

The New York Times: Un Vladimir Putin încolțit este cu atât mai periculos / Poate că niciodată de la criza cubaneză a rachetelor din urmă cu șase decenii americanii și rușii nu s-au mai înfruntat vreodată atât de explicit și de dur pe tema pericolului unui război nuclear

Amenințătorul discurs al lu Vladimir V. Putin, televizat marți, a însemnat mai mult decât o tentativă de schimbare în cursul păgubosului său război din Ucraina. Discursul a încercat să transforme un război de agresiune împotriva unei țări vecine într-unul de apărare a patriei amenințate – o temă care amintește de istoria „patriotică” a Rusiei, scrie The New York Times, citată de Rador.

Putin, președintele Rusiei, nu a făcut altceva decât să schimbe înțelesul pe care războiul îl are asupra țării sale, mărind miza acestuia la nivel mondial. El a avertizat Occidentul în niște termeni cât se poate de clari – „asta nu e o glumă” – dând de înțeles că o tentativă de a slăbi sau de a înfrânge Rusia ar putea duce la un cataclism nuclear.

Agitându-și armamentul nuclear, acuzând Occidentul că ar căuta să-i distrugă țara și ordonând concentrarea a 300.000 de rezerviști, Putin a recunoscut implicit că războiul pornit pe data de 24 februarie nu s-a desfășurat în conformitate cu dorințele sale. El i-a calificat pe ucraineni drept pioni ai unei „mașinării militare a Occidentului în ansamblu”.

Îndepărtându-se mult de obiectivul său originar, acela de a demilitariza și de a „denazifica” Ucraina, el a transformat în nonsens afirmațiile anterioare ale Kremlinului, potrivit cărora războiul s-ar desfășura conform planului, recunoscând totodată tacit ceva ce el a negat mereu: realitatea și rezistența crescândă a unei națiuni ucrainene unite.

Dar, un Putin încolțit este un Putin cu atât mai periculos. A fost una dintre principalele lecții învățate în tinerețe, din reacția furioasă a unui șobolan pe scările orașului care a fost cândva Leningrad.

„Rusia a câștigat războaiele sale de apărare împotriva lui Napoleon și împotriva lui Hitler, iar cel mai important este faptul că, dintr-o perspectivă psihologică, el a pretins că și acesta este un război de apărare”, a declarat Michel Eltchaninoff, scriitor francez, autorul cărții „Incursiune în gândirea lui Vladimir Putin”. „A fost un război de agresiune. Acum este unul de apărare a lumii ruse împotriva tentativei Occidentului de a o dezmembra”.

În versiunea lui Putin, acea lume imaginară impregnată de o amprentă rusească inalienabilă a crescut ca mărime. El a spus că Rusia va sprijini niște iminente referendumuri în patru regiuni din Ucraina pe tema unirii lor cu Rusia – un vot denunțat de Ucraina și de Occident drept o făcătură și un eventual preludiu la anexare.

Kremlinul a dat de înțeles că, dacă va absorbi acele teritorii, ofensiva ucraineană acum în curs, din est și din sud, de a-și recuceri teritoriile ocupate de ruși, ar fi considerată drept un atac asupra teritoriului Rusiei, justificând astfel orice gen de ripostă, inclusiv una de ordin nuclear.
„Dacă integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, vom apela, desigur, la toate mijloacele de care dispunem ca să apărăm Rusia și poporul nostru”, a spus Putin.

Cu toate acestea, discursul său care, deși el neagă asta, ar putea fi doar o „glumă”, a pus Occidentul în fața unei dileme de altfel inerente încă de la începutul războiului. Cât de departe ar putea merge sprijinul său militar și logistic acordat Ucrainei – cu excepția unor trupe NATO în teritoriu – fără să se ajungă la o confruntare nucleară?

„Eu cred că amenințarea nucleară este o păcăleală, dar asta îi oferă lui Putin posibilitatea de a speria Occidentul și de a adânci disputele pe tema înarmării, din cauză că s-ar putea ca, acum, unii să considere demersul ca fiind prea periculos”, a declarat Sylvie Bermann, fostă ambasadoare a Franței în Rusia.

La câteva ore după discursul de la Moscova, președintele Macron a condamnat „amenințările nucleare deschise” la adresa Europei, calificându-le drept „nechibzuite”. În fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, el a spus că Occidentul va fi „clar, ferm și neabătut” în hotărârea sa de a se confrunta cu războiul „brutal și inutil” al lui Putin în Ucraina. După care a continuat: „Indiferent cine sunteți, indiferent unde vă aflați, indiferent unde trăiți, asta ar trebui să vă înghețe sângele în vine”.

Pe măsură ce războiul se întețește, între liderii americani și ruși a început un joc pe marginea prăpastiei, fiecare căutând să-și dejoace capacitățile lor ca propagatori ai războiului. Dacă Ucraina și susținătorii săi occidentali au vreun avantaj deocamdată, ăsta nu rămâne un lucru sigur.

După șapte luni de război, hotărârea rușilor pare mai slabă ca niciodată, iar reverberațiile devin cu atât mai periculoase. Poate că niciodată de la criza cubaneză a rachetelor din urmă cu șase decenii americanii și rușii nu s-au mai înfruntat vreodată atât de explicit și de dur pe tema pericolului unui război nuclear.

După cum spune și cancelarul german Olaf Scholz, Statele Unite și aliații lor occidentali au încercat să recurgă la toate mijloacele posibile ca să ajute Ucraina fără să creeze o escaladare necontrolată a evenimentelor. Dar riscul acestei escaladări, care ar putea fi începutul celui de-Al Treilea Război Mondial, a crescut din cauză că acum Putin ar vedea altfel un asemenea atac.

Plin de venin și de furie, calificând Ucraina drept cartier general al neonaziștilor, iar Occidentul drept un motor gigant al rusofobiei, Putin a părut să se arate mai puțin critic la adresa țării vecine atacate decât fusese pe data de 24 februarie, când a anunțat războiul.
El a minimalizat ambițiile armatei ruse în Ucraina – afectate de înfrângerea Rusiei de la Kiev și de recentele retrageri de pe câmpul de luptă din nord-estul țării – fără să își minimalizeze însă și obsesiile pe tema umilirii Rusiei cu ocazia dezmembrării Uniunii Sovietice, survenită cu trei decenii în urmă.

Până acum, Biden s-a dovedit foarte eficient în vederea cimentării unității occidentale. Dar, deși Administrația Biden manifestă deocamdată puțină încredere în diplomația sa cu Moscova, Franța și Germania încă mai caută să ajungă la un dialog cu Rusia, dialog pe care Macron l-a pomenit și în discursul său din fața Adunării Generale a ONU – un dialog considerat de el necesar, din cauză că „noi dorim pacea”.

Deși poziția lui Macron nu a devenit neapărat mai dură. El a prezentat un impresionant tablou al unei lumi aflate în pragul războiului și a vorbit despre o gravă dezbinare ca urmare a agresiunii „imperiale” a Rusiei.

El a spus că lumea se îndreaptă spre o mare epocă a conflictelor, una permanentă, în care suveranitatea și securitatea vor fi determinate prin forță, prin mărimea armatelor. El a subliniat că este imperativ ca aceia care au rămas neutri – o aluzie la India și la China, printre alții – să-și spună cuvântul.

“Cei care tac astăzi, împotriva voinței lor sau în secret, servesc cauza unui nou imperialism”, a mai spus Macron.

Tentativa Rusiei de a-și reclădi imperiul pierdut ca urmare a dezmembrării Uniunii Sovietice se află în pragul unei răscruci înșelătoare. După o serie de eșecuri de ordin militar, Putin a vorbit de pe o poziție mai slabă decât cea avută cu șapte luni în urmă.

“Situația este periculoasă din cauză că Putin este prins într-o capcană”, afirmă dna Bermann.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga

 

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. Putin va fi anihilat de FSB la un moment dat. FSB-ul nu renunță la banii furați de la stat de dragul lui Putin.

    • Puțin și-asumat (pe persoana fizica Vanghelie) declanșarea razboiului din Ucraina, despre care naiv se aștepta sa fie un galop de sănătate încheiat cu o parada a Armatei Roșii in Kiev.
      Asta ii poate ajuta pe complotiști pentru ca in continuare Puțin își asuma cu furie escaladarea acestui război de sec XVIII cu arme de sec XX. Dacă scapă de el probabil peste 2-3 ani FSB istii se vor întoarce la vilele și yachturile lor din Occident.

  2. Doar sa se războiască cu arme nucleare în Rusia și în SUA, pe noi să ne lase în pace.

  3. nyt ar trebui sa precizeze in articol si faptul ca alaska a fost teritoriu rusesc.
    Nebunul, incoltit sau nu, trebuie bagat in ospiciu, altfel isi va indeplini obiectivul visat: jumatate de planeta va fi terenul lui de vanatoare si pescuit.

  4. Toate imperiile care s-au perindat in istorie, au fost desfiintate. Acum a venit rândul imperiului de peste ocean! Le este frica, știu, dar nu este alta soluție. Apașii, cherokee, mohicanii își vor tara inapoi! Englezii se pot întoarce in tara lor de baștină!

  5. Eh…acum daca se ajunge si la nucleare de ambele parti…cine stie ce documentare smechere vor face televiziunile…si se vor uita generatiile viitoare. ( daca mai misca ceva dupa…)

    Ceva de genul cum ne uitam noi acum la Hiroshima si Nagasaki.

  6. The New York Times scrie ce vreau eu sa aud.

  7. Fata de referendmurile de balci din Ucraina si amenintarea nucleara adaug uitandu-ma in istorie ca daca Cato cel Batran spunea: Cartagena trebuie disrusa1
    Lech Walesa : trebuie facuta bucti!
    Cezar spune triburilor salbtice care atacau Roma: „Roma nu negociaza cu dusmanul inarmat!”
    Azi Roma este SUA plus Occidentul civilizat si care sunt urmasii civiizatiei greco-romane imbratisata si de popoarele germnice.dupa cucerirea Euopei