The New York Times: Trump a discutat despre retragerea SUA din NATO, susțin asistenții săi pe fondul noilor preocupări privind Rusia

Puţine lucruri sunt dorite mai mult de preşedintele Vladimir V. Putin al Rusiei decât şubrezirea NATO, alianţa militară a SUA, Europei şi Canadei care a descurajat agresiunea rusească timp de 70 de ani. Anul trecut, preşedintele Trump a sugerat un demers echivalent cu distrugerea NATO: retagerea SUA, anunță The New York Times, preluat de Rador. Oficialităţi de rang înalt din cadrul administraţiei au spus pentru New York Times că de mai multe ori în cursul anului 2018, dl Trump a spus în particular că vrea să se retragă din Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic.

Actuale şi foste oficialităţi care susţin alianţa au spus că se tem că dl Trump ar putea reveni la ameninţarea sa, în condiţiile în care cheltuielile militare ale aliaţilor continuă să nu se ridice la nivelul obiectivului stabilit de preşedinte.

În zilele din preajma summitului tumultuos al NATO din vara trecută, au spus ei, dl Trump le-a spus principalilor săi asistenţi din sfera securităţii naţionale că nu vede rostul alianţei militare, pe care a prezentat-o drept o drenă pentru SUA.

Pe atunci, echipa de securitate naţională a dlui Trump, inclusiv dl Jim Mattis care pe atunci era secretar al apărării, şi John R. Bolton, consilier pentru securitate naţională, cu greu a reuşit să menţină strategia americană pe pistă fără a menţiona de o retragere care ar reduce drastic influenţa Washingtonului în Europa şi ar putea încuraja Rusia în deceniile următoare.

Acum, dorinţa declarată în mod repetat a preşedintelui de a se retrage din NATO stârneşte noi îngrijorări în rândul oficialităţilor din sfera securităţii naţionale, pe fondul preocupării tot mai mari legate de strădaniile dlui Trump de a păstra secretul asupra întâlnirilor sale cu dl Putin chiar şi în faţa propriilor săi asistenţi şi a anchetei FBI asupra legătorilor administraţiei lui cu Rusia.

O măsură de retragere din alianţa constituită din 1949 „ar fi unul din cele mai păguboase lucruri pe care l-ar putea face orice preşedinte pentru interesele SUA”, a spus Michèle A. Flournoy, subsecretar al apărării în timpul preşedintelui Barack Obama.

„Ar distruge cei peste 70 de ani de muncă extenuantă ai unor numeroase administraţii, republicane şi democrate, de a crea poate cea mai puternică şi avantajoasă alianţă din istorie”, a spus dna Flournoy într-un interviu. „Şi ar fi cel mai sălbatic succes la care ar putea visa Vladimir Putin”.

Amiralul în retragere James G. Stavridis, fostul comandant suprem al aliaţilor din NATO, a spus că o retragere americană din alianţă ar fi „o greşeală geopolitică de proporţii epice”.

„Chiar şi a discuta ideea de plecare din NATO – ca să nu mai vorbim de o punere în practică a ei – ar fi cadoul secolului pentru Putin”, a spus amiralul Stavridis.

Oficialităţi de rang înalt ale administraţiei Trump au discutat despre strădaniile interne şi extrem de sensibile de a menţine alianţa miliatară cu condiţia anonimatului.

După ce Casa Albă a fost rugată să comenteze, luni, o oficialitate de rang înalt a administraţiei a făcut referire la remarcile dlui Trump din iulie, când el a calificat angajamentul SUA faţă de NATO drept „foarte puternic” şi alianţa drept „foarte importantă”. Oficialitatea a refuzat să facă alte comentarii.

Oficialităţi americane din sfera securităţii naţionale cred că Rusia s-a concentrat în mare măsură asupra subminării solidarităţii dintre SUA şi Europa după ce a anexat Crimeea în 2014. Obiectivul ei a fost distrugerea NATO, pe care Moscova o vede ca pe o ameninţare.

Intervenţia Rusiei în alegerile americane şi eforturile ei de a împiedica statele foste satelit să intre în alianţă au vizat slăbirea a ceea ce ea consideră a fi inamicul de alături, au spus oficialităţile americane. Cu un NATO fragilizat, spun ele, dl Putin ar avea mai multă libertate pentru a se comporta după dorinţa sa, impunând Rusia ca o contrapondere la Europa şi SUA.

O retragere americană din alianţă ar însemna îndeplinirea tuturor celor puse în mişcare de dl Putin, au spus oficialităţile – în esenţă, realizând acţiunea cea mai critică a liderului rus în locul lui.

În momentul în care dl Trump a pus pentru prima dată în discuţie posibilitatea ieşirii din alianţă, oficialităţile de rang înalt din administraţie nu erau prea sigure dacă el vorbea serios. El a revenit asupra ideii de mai multe ori, au spus oficialităţile, iar acest lucru le-a sporit preocupările.

Neplăcerea cu care priveşte dl Trump alianţele externe şi angajamentele americane faţă de organizaţiile internaţionale nu constituie un secret.
Preşedintele a contestat în mod repetat şi public sau s-a retras dintr-o serie de parteneriate militare şi economice, de la Acordul climatic de la Paris la un pact comercial Asia-Pacific.

El a pus la îndoială alianţa militară a SUA cu Coreea de Sud şi Japonia şi a anunţat retragerea trupelor americane din Siria fără a-şi consulta în prealabil aliaţii din coaliţia coordonată de americani care vizează înfrângerea Statului Islamic.

NATO planificase să organizeze o întrunire a liderilor la Washington pentru a marca a 70-a sa aniversare în aprilie, similar festivităţilor semicentenarului care au fost găzduite de preşedintele Bill Clinton în 1999. Dar întrunirea de anul acesta a fost coborâtă la rang de întâlnire a miniştrilor de externe, unii diplomaţi temându-se că dl Trump ar putea folosi summitul de la Washington pentru a-şi relua atacul la adresa alianţei.

Acum, reuniunea liderilor este programată pentru sfârşitul anului 2019, dar nu la Washington.

Ameninţările dlui Trump cu retragerea le-au dat de furcă oficialităţilor în încercarea de a împiedica o transformare într-un dezastru a întrunirii anuale a liderilor NATO care a avut loc în iulie anul trecut la Bruxelles.

Oficialităţi de rang înalt din domeniul securităţii insistaseră deja ca ambasadorii alianţei militare să finalizeze un acord formal asupra câtorva obiective ale NATO – inclusiv apărarea comună împotriva Rusiei – înaintea începerii summitului, pentru a-l feri de dl Trump.

Dar dl Trump a răsturnat ordinea procedurilor, oricum. Una din întruniri, din 12 iulie, ar fi urmat să aibă drept temă Ucraina şi Georgia – două ţări care nu fac parte din NATO dar au aspiraţii de aderare la alianţă.

Protocoalele acceptate dictează că membrii alianţei nu discută despre afacerile interne în faţa statelor nemembre. Dar cum se întâmplă adesea, dl Trump nu a respectat normele consacrate, conform mai multor oficialităţi americane şi europene care se aflau în sală.

El s-a plâns că guvernele europene nu cheltuiesc suficient pentru costurile comune de apărare, lăsând SUA să suporte o povară excedentară. Şi-a exprimat frustrarea că liderii europeni nu vor să se angajeze să cheltuiască mai mult pe loc. Şi a părut să nu înţeleagă detaliile când mai mulţi au încercat să-i explice că nivelul cheltuielilor este stabilit de parlamentele din fiecare ţară, au spus oficialităţi americane şi europene.

Apoi, la o altă sesiune a liderilor din cursul aceluiaşi summit, dl Trump a părut a fi fost luat prin surprindere de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Sprijinind poziţia dlui Trump, dl Stoltenberg a insistat ca aliaţii să-şi sporească cheltuielile şi a elogiat SUA pentru că dă un exemplu – inclusiv prin creşterea cheltuielilor sale militare în Europa. Drept răspuns, conform unei oficialităţi care se afla în încăpere, dl Trump a dat din cap şi s-a uitat insistent la oficialităţile americane din spatele lui, surprins de remarcile dlui Stoltenberg şi trădându-şi ignoranţa privind planurile de cheltuieli ale propriei sale administraţii.

Dl Trump a părut a fi deranjat în special de cancelarul Germaniei Angela Merkel şi de cheltuielile militare ale ţării sale, de 1% din PIB.

Comparativ, cheltuielile militare ale SUA sunt de aproximativ 4% din PIB, iar dl Trump i-a criticat pe aliaţi că nu respectă obiectivul cheltuielilor impus de NATO, de 2% din PIB. La summit, el i-a surprins pe lideri, solicitând 4% – demers care în esenţă ar face obiectivul de neatins pentru mulţi din membrii alianţei. De asemenea, el a ameninţat că SUA vor „lua calea proprie” în 2019 dacă cheltuielile militare ale altor ţări NATO nu cresc.

În mijlocului unui discurs ţinut de dna Merkel, dl Trump a încălcat din nou protocolul, ridicându-se şi plecând, trimiţând astfel unde de şoc în sala întreagă, conform unor oficialităţi americane şi europene care se aflau acolo. Dar înainte de a pleca, preşedintele a ajuns în spatele dnei Merkel şi i-a întrerupt discursul pentru a-i spune că ea este un mare lider. Miraţi şi uşuraţi că dl Trump nu a continuat pe un ton dispreţuitor la adresa liderilor, oamenii din sală au aplaudat.

În final, liderii NATO au trecut peste divergenţele lor în mod public, prezentând un front unit. Dar la capătul celor două zile petrecute la Bruxelles, atât liderii europeni cât şi oficialităţile americane erau zdruncinaţi şi îngrijoraţi că dl Trump îşi va reînnoi ameninţarea cu retragerea din alianţă.

Scepticismul dlui Trump faţă de alianţă pare a fi o convingere de bază a lui, spun oficialităţile administraţiei, similar cu dorinţa lui de expropriere a petrolului din Irak. Deşi oficialităţile i-au explicat în numeroase rânduri motivul pentru care SUA nu-şi pot însuşi petrolul din Irak, dl Trump revine asupra chestiunii o dată la câteva luni.

Cam la fel, exact atunci când oficialităţile cred că problema apartenenţei la NATO a fost reglementată, dl Trump îşi exprimă din nou dorinţa de a pleca din alianţă.

Orice demers al dlui Trump împotriva NATO ar invita cel mai probabil un răspuns al Congresului. Politica americană faţă de Rusia este acel domeniu în care republicanii din Congres l-au contracarat în mod consistent pe dl Trump, inclusiv prin noile sancţiuni impuse Moscovei şi criticile la adresa conferinţei de presă călduroase din 16 iulie pe care a avut-o alături de dl Putin la Helsinki în Finlanda.

Membrii NATO se pot retrage după o perioadă de notificare de un an, conform Articolului 13 din Tratatul de la Washington. Un astfel de răgaz ar da timp Congresului pentru a încerca să blocheze orice tentativă a dlui Trump de plecare.

„Este alarmant că preşedintele continuă să afirme în mod fals că NATO nu contribuie la siguranţa generală a SUA sau a comunităţii internaţinale”, a spus senatorul Jeanne Shaheen, democrat de New Hampshire care se numără printre legislatorii care susţin o lege care ar împiedica retragerea dlui Trump din alianţa militară. „Senatul ştie mai bine şi este gata să apere NATO”.

Popularitatea NATO în ochii publicului rămâne puternică. Dar alianţa a devenit o temă mai partizană, democraţii fiind entuziaşti dar sprijinul republican devenind mai slab, conform unui sondaj al Institutului Roland Reagan.

Kay Bailey Hutchison, ambasadorul Washingtonului la NATO şi fost senator republican, a încercat să edifice susţinerea pentru alianţă în Congres, inclusiv oferind ajutor pentru organizarea unui grup bipartizan de adepţi.

Dar chiar dacă Congresul ar lua măsuri de blocare a unei retrageri, o declaraţie a dlui Trump că el vrea să plece ar fi extrem de dăunătoare NATO. Aliaţii care se simt ameninţaţi de Rusia au de pe acum îndoieli extreme dacă dl Trump le-ar da ordin trupelor să le vină în ajutor.

În scrisoarea sa de demisie de luna trecută, dl Mattis a evocat concret propriul său angajament faţă de alianţele Americii, într-o critică implicită la adresa principiilor dlui Trump. Dl Mattis a spus iniţial că va rămâne până la următorul summit NATO de la sfârşitul lunii februarie, dar dl Trump l-a împins să plece înainte de anul nou.

Se crede că secretarul în exerciţiu al apărării, Patrick M. Shanahan, susţine alianţa. Dar el a spus de asemenea, în mod grăitor, că crede că Pentagonul nu ar trebui să fie „Departamentul Nu” pentru preşedinte.

Oficialităţi europene şi americane au spus că aliaţii se simţeau liniştiţi de prezenţa dlui Mattis, fost comandant suprem al NATO, că o oficialitate de rang înalt a administraţiei Trump avea susţinerea lor. Retragerea lui de la Pentagon a sporit îngrijorările unor diplomaţi europeni că acum pătura de siguranţă s-a pierdut.

Sursa: The New York Times/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu/ Sursa Foto: Facebook