The Guardian: Peste 1 miliard de euro din fondurile UE au fost folosiţi în proiecte discriminatorii / România apare cu centrele destinate copiilor cu dizabilităţi şi cartierele separate pentru romi

Româia este menţionată alături de alte cinci state într-un raport realizat de mai multe ONG-uri şi finanţat de UE, care relevă că sute de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene au fost folosite în proiecte care încalcă drepturile comunităţilor marginalizate, precum iniţiative zone de locuinţe separate pentru romi, instituţii rezidenţiale pentru copiii cu dizabilităţi şi centre de detenţie pentru solicitanţii de azil, transmite News.ro care citează The Guardian.

Raportul, bazat pe informaţii colectate de opt ONG-uri din întreaga Europă, analizează 63 de proiecte din şase ţări, relatează The Guardian. Se estimează că aceste proiecte au primit împreună peste 1 miliard de euro din fonduri europene, evidenţiind un aparent „nivel scăzut de înţelegere” a drepturilor fundamentale în întregul bloc, potrivit unuia dintre autorii raportului finanţat de UE.
 

Deşi raportul s-a concentrat pe şase ţări, cei care au realizat analiza sugerează că proiecte similare sunt probabil răspândite în întreaga Uniune Europeană.

„Acesta este cu adevărat doar vârful aisbergului,” a declarat Ines Bulic de la Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă, descriind situaţia ca fiind „inacceptabilă,” având în vedere că fondurile puse la dispoziţie de cetăţenii europeni ar fi putut fi folosite pentru a amplifica discriminarea şi segregarea comunităţilor care deja se află printre cele mai marginalizate din bloc.
 

Ea a menţionat ca exemplu o şcoală din Grecia pentru persoane cu dizabilităţi şi nevoi speciale, care a făcut parte dintr-o investiţie mai amplă a UE în şcoli profesionale speciale.
 

„Ceea ce ne-am dori să vedem este investiţia în educaţia incluzivă, care este foarte necesară în întreaga UE, cum ar fi şcoli accesibile, investiţii în profesori de sprijin şi alte servicii care să permită copiilor să frecventeze şcoli obişnuite,” a spus ea.
 

Un alt exemplu oferit a fost o instituţie pentru copii cu dizabilităţi din România, care a primit finanţare de 2,5 milioane de euro, unde copiii erau trimişi să locuiască, în loc să li se ofere sprijin pentru a rămâne în familiile lor. „Acest lucru este foarte îngrijorător. Este un drept al tuturor copiilor, cu dizabilităţi sau nu, să crească în familiile lor”, a comentat Ines Bulic.
 

Alte exemple evidenţiate în raport includ construirea de locuinţe sociale pentru romi în România, la marginea unui oraş, potrivit The Guardian. Departe de orice serviciu public, locuinţele sunt realizate din containere de şantier naval şi nu îndeplinesc cerinţele minime pentru izolaţie termică sau fonică şi pentru igienă, se notează în raportul citat.
 

Mai multe centre de primire pentru solicitanţii de azil din Grecia au fost, de asemenea, semnalate pentru locaţiile lor extrem de izolate şi condiţiile precare de trai.
 

Autorii raportului au invocat mai multe motive pentru a explica cum milioane de euro au fost alocate unor proiecte considerate discriminatorii. Unul dintre motive este un aparent „nivel scăzut de înţelegere” a drepturilor fundamentale în cadrul unor guverne şi părţi ale UE, a spus Andor Urmos de la Bridge EU, organizaţia care a colaborat cu diverse grupuri din societatea civilă din Europa pentru pregătirea raportului.
 

„Aceasta este problema pe care trebuie să o abordăm în viitor,” a spus el.
 

„Să avem o viziune comună, o înţelegere comună că construirea unei şcoli segregate pentru copiii romi este o încălcare a drepturilor fundamentale, la fel cum este construirea unei instituţii rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi sau izolarea oamenilor în centre de primire, aşa cum se întâmplă în Grecia”, a adăugat el.
 

Constatările se aliniază cu o serie de rapoarte recente. Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a afirmat că segregarea şcolară conduce la o educaţie de calitate inferioară pentru copiii romi, observând că concentrarea mare a copiilor romi în anumite şcoli „pare să fie rezultatul segregării rezidenţiale, dar şi al practicilor continue ale autorităţilor şcolare de a educa copiii romi în clase sau clădiri separate.”
 

Anul trecut, o agenţie a UE a constatat că numărul persoanelor cu dizabilităţi care trăiesc în medii segregate, uneori dăunătoare, a crescut în multe state membre ale UE, în timp ce organizaţiile societăţii civile au acuzat în mod repetat centrele pentru refugiaţi finanţate de UE că încalcă drepturile oamenilor.
 

La solicitarea unui punct de vedere, Comisia Europeană a declarat că este conştientă de concluziile raportului din această săptămână şi că investighează situaţia.
 

„Este important să subliniem că Comisia nu finanţează nicio organizaţie care nu respectă pe deplin drepturile şi valorile fundamentale,” a declarat un purtător de cuvânt. „În caz de încălcare a condiţiilor aplicabile, avem mijloacele de a încheia cooperarea şi de a recupera banii, după caz”, a precizat el.
 

Raportul a enumerat proiecte aflate în gestionare partajată, ceea ce înseamnă că Comisia se bazează pe autorităţile naţionale pentru a asigura legalitatea şi regularitatea operaţiunilor, a precizat purtătorul de cuvânt.
 

„Atât UE, cât şi statele membre trebuie să asigure în mod continuu că proiectele incompatibile cu valorile europene sau care urmăresc o agendă ilegală nu primesc sprijin din fonduri guvernamentale şi europene”, a adăugat acesta.
 

Raportul a evidenţiat deficienţe grave în modul în care fondurile UE sunt gestionate şi monitorizate, a spus Steven Allen de la Fundaţia Validity, o organizaţie pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi care a contribuit, de asemenea, la document.
 

„Putem observa că atât statele membre UE, cât şi Comisia Europeană, nu reuşesc să prevină ca banii contribuabililor europeni să faciliteze şi să finanţeze încălcări grave ale drepturilor mai multor populaţii marginalizate,” a afirmat el.
 

Publicarea raportului a fost programată cu atenţie pentru a avea loc înainte de începerea planificării următorului buget al UE, care urmează să intre în vigoare în 2028. Constatările au subliniat clar că vocile celor care adesea nu sunt auzite trebuie incluse în procesul decizional, a spus Allen.
 

Acest lucru ar putea ajuta la valorificarea puterii de transformare a finanţărilor UE, oferind potenţialul de a construi sisteme de educaţie incluzivă sau de a reforma domenii precum locuinţele sociale, unde nemulţumirile au fost legate de creşterea extremei drepte.
 

„Fondurile UE au cu adevărat potenţialul de a fi un instrument puternic şi de a oferi beneficii reale şi tangibile proiectului UE pentru cele mai marginalizate populaţii de pe continentul nostru astăzi”, a spus el.
 

„Şi pot fi folosite ca antidot împotriva creşterii naţionalismului insidios şi a politicii extremiste de dreapta. Fondurile trebuie să fie ţintite mai bine”, a conchis reprezentantul Fundaţiei Validity.