Taxa pe carbon la frontierele UE, un risc pentru competitivitatea europeană

Taxa pe carbon la frontieră a fost introdusă pentru a proteja eforturile de ecologizare a economiilor europene, dar riscă să le facă mai puțin competitive, potrivit a două studii recente. Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (MACF), care a primit undă verde din partea Parlamentului European la 18 aprilie, îi va obliga pe importatorii anumitor produse să achiziționeze certificate de emisii în aceleași condiții ca și producătorii europeni, pentru a menține condiții de concurență echitabile în fața dispariției planificate a certificatelor gratuite în Europa, scrie Le Figaro.

Astfel, importatorii de oțel chinezesc sau de ciment turcesc vor trebui să declare emisiile legate de procesul de producție și, în cazul în care acestea depășesc standardul european, să cumpere un certificat de emisii la prețul CO2 în Uniunea Europeană. În cazul în care în țara de producție există o piață a carbonului, dar cu un preț al carbonului mai mic decât în Europa, așa cum este cazul în prezent în China și în anumite state americane, importatorul va plăti diferența. „Obiectivul este de a avea un preț al carbonului în Europa fără ca acest lucru să cântărească asupra competitivității produselor care îi sunt supuse”, a declarat pentru AFP economistul Aude Pommeret, care a coordonat secțiunea de competitivitate din voluminosul raport privind impactul economic al acțiunii climatice, prezentat în luna mai lui Elisabeth Borne de către economistul Jean Pisani-Ferry.

Potrivit raportului, MACF este „un mecanism imperfect care limitează scurgerile de dioxid de carbon, dar nu abordează problema fundamentală a competitivității”, în timp ce „pariul industrial european este subminat de IRA”, planul american care subvenționează produsele ecologice fabricate în Statele Unite.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Reindustrializarea este amenințată

O altă plângere din raportul Pisani-Ferry este că MACF exacerbează problemele de distorsionare a concurenței pentru exportatori. Mecanismul va fi introdus treptat între 2026 și 2034, în același timp cu eliminarea treptată a cotelor de emisii gratuite. Prin urmare, produsele fabricate în Europa și supuse acestui sistem de cote vor fi mai scumpe și, prin urmare, mai puțin competitive decât în alte părți. „O mașină fabricată în UE din oțel european va fi mai scumpă din cauza conținutului său de carbon, dar nu va fi cazul mașinilor fabricate în China”, se arată în raport.

„Cu acest nou sistem, îi vom face pe utilizatori să plătească. Nu chinezii sau turcii vor plăti taxa la frontieră, iar acest lucru poate fi înțeles greșit de către publicul larg sau chiar de către factorii de decizie”, a deplâns Raphaël Trotignon, coautor, împreună cu Olivier Redoulès, al unui studiu publicat miercuri de institutul Rexecode, intitulat „Arhitectura ajustării carbonului la frontieră amenință obiectivul reindustrializării”. Cei doi economiști au calculat că, pe de o parte, valoarea totală a produselor de pe lista MACF importate de Franța se ridică la doar 7 miliarde de euro pe an, dintr-un total de 575 de miliarde de euro de importuri în 2019.

Dar, pe de altă parte, eliminarea certificatelor de emisii gratuite, sau a permiselor de poluare, va avea o amploare mult mai mare, reprezentând „o deteriorare a conturilor de exploatare ale întreprinderilor de ordinul a 45 de miliarde de euro pe an la nivel european și de 4 miliarde de euro în Franța”, potrivit Rexecode. „Există un antagonism între ideea inițială, care este de a proteja împotriva concurenței europene, și faptul că, în mod paradoxal, pentru unii, există riscul de a accentua dezindustrializarea”, spune Raphaël Trotignon.

MACF, care va fi introdus în mod experimental începând din toamna anului 2023, va acoperi inițial doar sectorul energetic, precum și industriile foarte energointensive și aviația comercială. Mecanismul va fi extins treptat pentru a acoperi transportul maritim, apoi transportul rutier și sectorul construcțiilor în 2027-2028. Nu există însă un calendar pentru toate produsele industriale, al căror conținut de carbon este cu atât mai dificil de calculat din cauza numărului mare de etape de fabricație. În pofida tuturor acestor imperfecțiuni, MACF „este un pas în direcția bună”, a declarat Aude Pommeret, adăugând că „orice inițiativă europeană și orice succes în materie de coordonare și de evoluție în direcția bună sunt binevenite”.