Țările Uniunii Europene aprobă o înăsprire semnificativă a politicii migraționale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sub presiunea dreptei și a extremei drepte, cele 27 de țări ale Uniunii Europene au aprobat luni, 8 decembrie, o înăsprire semnificativă a politicii lor migraționale, deschizând în special calea către trimiterea migranților în centre situate în afara granițelor UE, potrivit BFM TV.

Reuniți la Bruxelles, miniștrii de interne ai statelor membre ale UE au dat primul lor aviz favorabil pentru trei texte prezentate în acest an de Comisia Europeană în vederea reglementării mai stricte a sosirilor și a returnărilor exilaților.

Aceste măsuri ar permite, în special, deschiderea unor centre în afara granițelor UE pentru a trimite acolo migranții ale căror cereri de azil au fost respinse, așa-numitele „hub-uri de returnare”. În plus, ar fi vorba de sancționarea mai severă a celor care refuză să părăsească teritoriul european, prin perioade de detenție mai lungi.

Acestea ar permite, de asemenea, returnarea solicitanților de azil către țări din care nu provin, dar pe care Europa le consideră „sigure”.

O scădere importantă a sosirilor în acest an

Scăderea sosirilor – aproximativ 20 % mai puține intrări ilegale față de anul trecut – nu a diminuat presiunea asupra responsabililor politici ai Vechiului Continent. Dimpotrivă.

„Este foarte important să le dăm cetățenilor sentimentul că avem controlul asupra situației”, a subliniat comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei înăspriri a politicii migraționale. Ideile sale provoacă reacții vehemente din partea stângii și a asociațiilor de protecție a exilaților, care denunță măsurile ca fiind o încălcare a drepturilor omului.

„În loc să investească în securitate, protecție și incluziune, UE alege politici care vor expune și mai multe persoane la pericol și la nesiguranță juridică”, avertizează Silvia Carta de la PICUM, un ONG care protejează persoanele fără documente.

Franța și Spania, sceptice

Sub impulsul Danemarcei, care asigură președinția rotativă a Uniunii Europene și susține de mult timp această înăsprire a politicii migraționale, statele membre au avansat rapid în examinarea măsurilor. Există, de fapt, o „voință politică larg împărtășită” în rândul celor 27 de state membre pentru a valida aceste propuneri, afirmă un diplomat.

Printre puținii sceptici se numără Franța, care pune la îndoială legalitatea și eficacitatea unora dintre aceste măsuri, și Spania, care nu este convinsă de „hub-urile de returnare”, deja testate de mai multe țări, dar fără succes real.

Cu toate acestea, această poziție este din ce în ce mai „greu de menținut”, având în vedere presiunea puternică exercitată de anumite țări pentru adoptarea lor, asigură ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska.

Aceste măsuri beneficiază, de asemenea, de sprijinul clar al dreptei și al extremei drepte, care s-au aliat săptămâna trecută în Parlamentul European pentru a le acorda primele semnale pozitive.

Un nou sistem de repartizare

Și în acest caz, ideea este de a avansa rapid, numeroși europarlamentari și lideri pledând pentru adoptarea finală a acestora la începutul anului viitor. Cele 27 de state membre au convenit, de asemenea, luni, asupra unui nou sistem de repartizare a solicitanților de azil în Europa.

Pentru a ușura situația țărilor situate de-a lungul rutelor migratorii, precum Grecia și Italia, UE va cere în curând celorlalte state membre să relocheze solicitanții de azil pe teritoriul lor. Sau, în caz contrar, să verse o contribuție financiară de 20.000 de euro per solicitant de azil țărilor aflate sub presiune.

Țările UE au negociat timp de mai multe săptămâni modul de punere în aplicare a acestui sistem, care va intra în vigoare în luna iunie a acestui an.

Negocierile pe această temă au fost deosebit de dificile, întrucât țările dispuse să primească solicitanți de azil provenind din alt stat membru sunt rare în contextul politic actual.

„Puțini miniștri de interne vor dori să se prezinte în fața presei și să spună «ok, am acceptat 3.000»”, explică un responsabil european, care a dorit să rămână anonim. Distribuția exactă decisă luni de cele 27 de state membre este confidențială.