Tanczos Barna: Nu ne putem îmbăta cu apă rece că stăm bine la Eurostat şi să avem o ţară plină de deşeuri de plastic

Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, şi-a exprimat, marţi, rezervele cu privire la datele pe care România le-a raportat „ani de zile” la Comisia Europeană, pe segmentul deşeurilor, şi a afirmat, totodată, că „nu ne putem îmbăta cu apă rece, spunând că stăm bine la Eurostat şi, în acelaşi timp, să avem o ţară plină de deşeuri de plastic”, relatează Agerpres.

„Am discutat zilele trecute cu colegii despre modul în care legislaţia subsecventă va fi elaborată. Va trebui să elaborăm şi o Hotărâre de Guvern. Este un obiectiv extrem de important care va activa piaţa ambalajelor reciclabile, pentru că pe procedura de colectare şi reciclare o bună bucată de perioadă ambalajele rămân ambalaje, nu sunt deşeuri. Tocmai de aceea trebuie să facem diferenţierea foarte clară. Referitor la rapoarte şi statistici sau dacă stăm bine sau nu stăm bine la nivel naţional, daţi-mi voie să-mi exprim oareşce rezerve cu privire la datele pe care România le-a raportat ani de zile la Comisia Europeană. Într-adevăr, pe cifre stăm foarte bine. În acelaşi timp, vedem foarte multe deşeuri de plastic care ajung în lacuri. De aceea, obiectivele noastre trebuie să fie mult mai mari, reţeaua de colectare trebuie să fie mult îmbunătăţită. Nu ne putem îmbăta cu apă rece spunând că stăm bine la Eurostat şi, în acelaşi timp, să avem o ţară plină de deşeuri de plastic„, a declarat Tanczos, într-o dezbatere de specialitate.

În opinia acestuia, atât obiectivele unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi obiectivele companiilor care pun pe piaţă ambalaje ce se transformă ulterior în deşeuri trebuie să fie „mult, mult mai ambiţioase”.

„Am văzut şi la COP ce se întâmplă. Există această tendinţă a industriei, a celor care pun pe piaţă ambalaje de a nu avea ambiţii crescute… Trebuie să avem ambiţii mult mai serioase, astfel încât România să fie curăţată de deşeurile care se regăsesc în fiecare primăvară în albiile râurilor, în fiecare zi în depozite în loc să fie reciclate”, a susţinut el.

În ceea ce priveşte decizia Comisiei Europene de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din cauză că nu a închis o serie de depozite de deşeuri neconforme, ministrul interimar al Mediului a menţionat că o parte dintre ele sunt în ograda unităţilor administrativ-teritoriale, iar altele aparţin unor companii de stat, majoritatea în faliment.

„Săptămâna trecută s-a mai făcut un pas în privinţa condamnării României la Curtea Europeană de Justiţie, din cauza faptului că nu am închis mai multe depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Unele dintre ele sunt în ograda unităţilor administrativ-teritoriale, altele la foste companii de stat, majoritatea în faliment, ceea ce arată că România nu a tratat cu maximă responsabilitate problema deşeurilor în ultimele decenii şi este nevoie de o schimbare de abordare, serioasă, pentru că doar aşa putem să avem rezultate. Statisticile şi studiile făcute la nivel mondial arată că plasticul este, probabil, cel mai periculos deşeu care se poate regăsi în ape şi de aceea implementarea Directivei «single use plastic» este o chestiune extrem de importantă”, a apreciat oficialul.

Comisia Europeană a decis, vineri, 12 noiembrie, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE).

Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.

La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.

Foto: Deșeuri pe Lacul Beliș / sursa: Romsilva