G4Media.ro

Sute de șoferi moldoveni de TIR, victime ale aglomerației punctelor de frontieră…

Foto: G4Media

Sute de șoferi moldoveni de TIR, victime ale aglomerației punctelor de frontieră cu România. Produsele agricole perisabile riscă să se strice înainte de a ajunge în vestul UE

Exportatorii de produse agricole, care nu își mai pot vinde producția în fostele republici sovietice, trebuie să aștepte câteva zile înainte de a intra în spațiul Schengen, cu riscul de a-și pierde încărcătura, arată o analiză Le Monde, preluată de Rador.

Coada se întinde pe câțiva kilometri. Sute de tiruri încărcate cu fructe și legume se succed în Giurgiulești, un sat situat în sud-vestul Moldovei, așteaptând să intre în România. Enclavă între Ucraina, cu porturile atacate de armata rusă, și România, membră a NATO și a Uniunii Europene, Moldova se luptă să exporte producția agricolă care îi aduce veniturile necesare la buget.

Înainte ca armata rusă să atace Ucraina vecină, Moldova trimitea mare parte din exporturile sale către fostele republici sovietice, partenerii săi de pe vremea URSS. Dar războiul a schimbat asta. Moldovenii s-au întors spre Occident și exporturile agricole și-au schimbat destinația.

Dar trecerea frontierei româno-moldovene necesită timp. „Un melc ar putea trece această graniță mai repede decât noi”, se plânge Ștefan Dulca, conducând un tir încărcat cu fructe și legume cu destinația Germania. ”Coada nu avansează și mă tem pentru produsele mele”.
Mai are de parcurs mai bine de un kilometru pentru a ajunge la micul pod peste râul Prut, care desparte Moldova de România, dar blocajul îl poate întârzia câteva zile.

„Un dezastru”

Pe cealaltă parte se află orașul Galați, port românesc situat la gurile Deltei Dunării. De acolo, trebuie să străbați România de la est la vest, să treci granița româno-maghiară pentru a intra în spațiul Schengen, apoi să traversezi Austria și să ajungi în Germania.

„Livrările noastre sunt întârziate”, explică Ion Ionaș, directorul companiei de export Ionex-Trans din Costești, un sat situat la aproximativ douăzeci de kilometri sud de Chișinău, capitala Moldovei. ”Avem cinci zile termen pentru a transporta produsele perisabile în Germania, dar în acest moment drumul durează opt până la nouă zile. Este un dezastru!”

Aceeași poveste se repetă și la celelalte puncte de frontieră româno-moldovenești. De la începutul războiului din Ucraina, numărul camioanelor care transportă produse agricole din Moldova către Europa de Vest prin România a crescut cu 73%, potrivit serviciului vamal moldovenesc. Giurgiulești rămâne cel mai aglomerat post vamal, cu o creștere de 395% a traficului de TIR-uri față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele 100 mari companii agricole moldovenești de export sunt supărate și cer autorităților ambelor țări să găsească o soluție rapidă. „Toată munca pentru a ne facilita exporturile către Uniunea Europeană este în pericol de a se pierde”, a declarat Ștefan Bătălân, directorul companiei Fani SRL, din satul Magdăcești, situat la 20 de kilometri nord de capitala Chișinău. ”Tirurile încărcate cu fructe și legume nu ar trebui să stea la coadă cu ceilalți transportatori. Am deja un client care a anulat comanda. Este în joc reputația noastră, dar și timpul și banii noștri”.

Reţele feroviare incompatibile

Blocajul de la frontiera româno-moldovenească este agravat de incompatibilitatea rețelelor feroviare ale celor două țări, care limitează transportul cu trenul. Rusia a impus fostelor republici sovietice un ecartament feroviar de 1,52 metri, mai lat decât standardul european, care este de 1,43 metri, pentru a preveni legarea transportului feroviar cu țările europene și pentru a menține controlul transportului în sfera sa de influență. Dar această situație pune acum o problemă uriașă pentru exporturile de produse agricole din Ucraina și Moldova. Porturile ucrainene sunt blocate de armata rusă, transportul feroviar este imposibil și exporturile moldovenești depind exclusiv de transportul cu camioane.

Pledoaria disperată a exportatorilor moldoveni și ucraineni care se luptă să intre în România a fost auzită la Bruxelles, unde comisarul român pentru transporturi, Adina Vălean, le-a promis sprijinul Comisiei Europene. „Vom planifica urgent coridoare de transport, dar trebuie să găsim soluții pe termen mediu și lung”, a spus ea într-o conferință de presă din 12 mai. Aceste coridoare reprezintă un prim pas într-o strategie pe termen lung de dezvoltare a infrastructurii de transport în Ucraina și Moldova”.

De asemenea, autorităţile moldoveneşti şi-au intensificat acţiunea diplomatică în vederea aderării ţării lor la UE. O cerere oficială a fost depusă pe data de 3 martie de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a pledat cazul țării sale în fața Parlamentului European pe 18 mai.

„Am fost loviți puternic de războiul împotriva Ucrainei”, a spus ea europarlamentarilor. ”Aparținem Europei și împărtășim aceleași valori ca cele ale Uniunii Europene. Pentru noi, UE este lumina de la capătul tunelului care ne poate ghida prin teribila furtună prin care trecem”. Dar eventuala integrare a Moldovei în UE poate dura ani de zile. Între timp, camionagiii moldoveni așteaptă la graniță și se roagă ca produsele lor să reziste călătoriei nesfârșite.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru / Foto: G4Media

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Naspa. Nu-si exporta gunoaiele. Naspaaaa

  2. N-avem infrastructură, unde vă credeți? Noi suntem un popor corupt și ticălos, care vrea sinecuri și șpăgi, de aceea votăm PSDNL 55%.

    • In general, aveti dreptate, numai ca de data asta e vorba despre infrastructura Moldovei si Ucrainei ( impusa de Rusia) care nu se „potriveste cu cea a Romaniei (europeana).

    • De data asta, oricat de greu ti-ar veni sa crezi, nu suntem noi de vina. Da o fuga pana in vama, sa te convingi.

  3. in loc sa va plangeti, apucati-va de treaba si schimbati ecartamentul. treceti la ecartament european, dacă vreti sa exportati pe cale feroviara in europa. incepeti cu liniile care duc spre granita cu romania si dupa aia modificati toata reteaua de cale ferata. vagoanele pot ramane aceleasi, se schimba doar boghiurile, din cate stiu. probabil si la locomotive e simplu de inlocuit partea ce tine de roti, ca restul mecanismului nu se modifica.

  4. e Romania, la ce te-ai astepta?
    vami din lumea a 3-a, mizerie, lipsa infrastructurii, coruptie, PSD