SURSE Parchetul general se va autosesiza în cazul Dianei Șoșoacă care a participat la comemorarea lui Zelea Codreanu / Dosarul va fi conexat la cel deja existent

Parchetul general se va autosesiza în cazul Dianei Șoșoacă, șefa partidului SOS care s-a înregistrat în timp ce a participat la comemorarea criminalului Corneliu Zelea Codreanu, fostul șef al Mișcării Legionare, au declarat pentru G4Media surse judiciare. În același timp, dosarul privindu-i pe ceilalți parricipanți la comemorarea lui Zelea Codreanu a fost preluat de Parchetul Tribunalului Ilfov.

Dosarul Dianei Șoșoacă va fi conexat la cel deja existent, deschis de procurori la începutul lunii octombrie când Diana Șoșoacă a afirmat într-un videoclip postat pe YouTube: “Trăiască Legiunea și Căpitanul, Omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum.”

Diana Șoșoacă, șefa partidului extremist SOS, și Mihai Lasca de la POT, partidul din spatele candidatului pro-rus Călin Georgescu, au făcut apologia legionarului Corneliu Zelea Codreanu la troița ridicată în memoria acestuia în satul Tâncăbești (Snagov, Ilfov). Evenimentul a avut loc sâmbătă, în ziua în care s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Codreanu.

Corneliu Zelea Codreanu a fost un politician român de extremă-dreaptă, antisemit și fascist care a fondat curentul Mișcarea Legionară (Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier”). Membrii mișcării, legionarii sau ”cămășile verzi”, l-au supranumit pe Codreanu, care își construise cultul unui lider mesianic, salvator, ”Căpitanul”. Codreanu era conducătorul absolut al mișcării legionare care și-a construit întreaga politică punând în centru Biserica și elementul religios.

Însă Mișcarea Legionară a folosit asasinatul ca armă politică în perioada interbelică, iar legionarii au fost autorii unor asasinate politice care au zguduit România anilor ’30. Între alții, legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca (30 decembrie 1933, în gara Sinaia) și Armand Călinescu (21 septembrie 1939, în București), și pe istoricul Nicolae Iorga (27 noiembrie 1940, ucis cu bestialitate și batjocorit, lângă Strejnicu, Prahova).

Diana Șoșoacă, care a înregistrat nenumărate agresiuni și violențe verbale în ieșirile sale publice și proferează frecvent amenințări în live-urile pe rețelele de socializare, a făcut apologia lui Codreanu, conducătorul mișcării criminale, la 3 dimineața, la troița acestuia, spunând că acum 86 de ani au fost uciși ”cei mai mari patrioți”:

”Acum 86 de ani s-a petrecut cea mai abominabilă crimă împotriva celor mai mari patrioți (…) E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”.

Șoșoacă a avut referiri profund antisemite și pro-Codreanu după ce Curtea Constituțională i-a interzis candidatura la președinția României.

România pedepsește prin lege (OUG 31/2002) apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei, însă așa cum G4Media și Info Sud-Est (ISE) au arătat, creșterea fenomenului extremist în țară și a derapajelor antisemite, legionare și fasciste a fost cauzată și de lipsa de reacție a procurorilor.

• Citește aici OPINIE De ce Mișcarea Legionară e cel mai toxic produs politic și ideologic al României interbelice / Despre toleranța Statului român după ’89 pentru lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică.

De precizat însă că polițiștii din Ilfov au anunțat că efectuează cercetări în cazul mai multor persoane care au participat, sâmbătă, la slujba ținută în memoria lui Codreanu la Tâncăbești, invocând tocmai OUG 31/2002. Rămâne de văzut dacă și aceste dosare vor fi clasate, la fel ca majoritatea covârșitoare a tuturor celorlalte, așa cum arată o altă analiză G4Media și ISE.