SURSE Motivarea deciziei CCR referitoare la pensiile magistraților va fi publicată, cel mai probabil, vineri

Motivarea deciziei Curții Constituționale referitoare la pensiile magistraților va fi publicată, cel mai probabil, vineri, 7 noiembrie, au declarat pentru G4Media surse care au preferat anonimatul.

Reamintim că opinia separată semnată președinta CCR, Simina Tănăsescu, și alți trei judecători care nu au fost de acord cu declararea Legii privind pensiile drept neconstituțională, pe motivul lipsei avizului CSM, este gata de luni, 3 noiembrie, după cum au declarat pentru G4Media surse apropiate discuțiilor.

Pentru publicarea deciziei CCR mai era așteptată în continuare opinia majoritară și, eventual, concurentă a judecătorilor care au înclinat balanța în favoarea declarării legii drept neconstituțională. Cei cinci judecători care au respins legea ca fiind neconstituțională sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. În afară de Mihaela Ciochină, toți ceilalți patru au fost propuși de PSD în funcția de judecători la CCR.

Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis, luni, 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților. Verdictul de neconstituționalitate a fost dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor consultate de G4Media.

În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină, potrivit surselor citate.

Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.

Comunicatul CCR privind neconstituționalitatea proiectului privind pensiile magistraților, publicat în 20 octombrie, mai jos:

„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;

– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;

– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale”.