Summitul UE de la Granada: Varșovia și Budapesta critică în termeni duri reforma migrației / Morawiecki: „Nu ne temem de diktaturile venite de la Bruxelles și Berlin”

Liderii populiști ai Poloniei și Ungariei și-au exprimat opoziția acerbă față de reforma sistemului european de migrație la un summit al celor 27 de state membre care se desfășoară vineri în Spania, la două zile după un acord-cheie între statele membre, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Nu ne temem de diktaturile venite de la Bruxelles și Berlin”, a tunat premierul polonez, Mateusz Morawiecki, la sosirea sa la acest summit informal de o zi organizat la Granada (sud). El și-a reiterat refuzul de a accepta impunerea unui sistem de „distribuire a migranților ilegali”, cu zece zile înainte de alegerile legislative din Polonia, care se anunță strânse.

Omologul său ungar Viktor Orban a mers chiar mai departe în criticile sale incendiare.

„Dacă ești forțat din punct de vedere legal, forțat să accepți ceva ce nu-ți place, cum este posibil să ai un compromis, un acord? Este imposibil”, a spus el.

Subiectul imigrației, unul dintre cele mai spinoase între cele 27 de state membre ale UE, a fost introdus pe agenda summitului în urma recentului aflux de migranți de pe mica insulă italiană Lampedusa, care a servit ca o reamintire a necesității urgente a unui răspuns european.

Miercuri, ambasadorii UE au ajuns în cele din urmă la un acord asupra unui regulament care instituie un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în cazul în care unul dintre ele se confruntă cu o „situație excepțională” legată de sosirile „în masă” de migranți la frontierele sale.

Textul, care prevede, de asemenea, o derogare de la procedurile tradiționale de azil, mai puțin protectoare pentru migranți, a trebuit să facă obiectul unui compromis pentru a depăși rezervele germane și apoi italiene.

„Un mare succes”

Acest regulament, ultima piesă a Pactului UE privind azilul și migrația, care mai trebuie negociat cu Parlamentul European, a fost aprobat de statele membre cu majoritate calificată, așa cum prevăd tratatele, și nu în unanimitate, așa cum cereau Polonia și Ungaria.

Aceste două țări au votat împotriva textului, în timp ce Austria, Slovacia și Republica Cehă s-au abținut.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a felicitat vineri pentru un „mare succes”.

Cu o zi înainte, premierul italian de extremă-dreapta Giorgia Meloni și-a exprimat și ea satisfacția.

„Percepția și ambițiile Europei în ceea ce privește migrația evoluează spre o linie mai pragmatică de legalitate, de dorință de a combate traficanții, de dorință de a opri imigrația ilegală”, a declarat ea joi.

Polonia și Ungaria au cerut, fără succes, ca declarația finală a summitului de la Granada să includă o referire la necesitatea unanimității pentru adoptarea reformei migrației, au dezvăluit surse diplomatice.

Declarație dură

Acest dezacord ar putea duce la eșecul unei declarații comune privind migrația. Este ceea ce s-a întâmplat deja la summitul de la Bruxelles de la sfârșitul lui iunie/începutul lui iulie, când cuplul polono-ungar a blocat adoptarea concluziilor pentru a-și exprima opoziția față de alte două texte ale pactului privind migrația, convenite de statele membre cu puțin timp înainte.

Cu toate acestea, declarația privind migrația în discuție la summitul de vineri a fost înăsprită pe măsură ce era în curs de pregătire. Proiectul, consultat de AFP, subliniază în special necesitatea de a face față imigrației ilegale „imediat și cu hotărâre” și de a „intensifica expulzările” de imigranți ilegali.

De asemenea, se afirmă hotărârea UE de a crea „parteneriate globale reciproc avantajoase cu țările de origine și de tranzit”, cum ar fi cel semnat în iulie cu Tunisia pentru a reduce sosirile de migranți din această țară.

Cu toate acestea, acest memorandum de înțelegere a făcut obiectul unor controverse, legate de preocupările legate de respectarea drepturilor migranților în Tunisia, precum și de criticile anumitor state membre, care s-au plâns că nu au fost suficient de implicate în negocierea acestuia.

Declarațiile recente ale președintelui tunisian, Kais Saied, care a respins și calificat drept „derizorii” fondurile europene alocate țării sale, au alimentat și mai mult îndoielile cu privire la acest parteneriat.