Summit UE tensionat la Bruxelles / Cu puțin înainte de împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană vrea să arate că încă sprijină total Kievul / Vor fi deblocate cele 50 de miliarde?

UPDATE 12:54 Toți cei 27 de lideri europeni au convenit asupra unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, relatează BBC.

„Avem un acord”, a scris Michel pe X, fost Twitter.

El a spus că acordul „asigură o finanțare constantă, pe termen lung și previzibilă pentru Ucraina”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Articol inițial

Cu puțin înainte de împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană se străduiește să arate că încă sprijină cu totul Ucraina.

UE dorește să acorde Kievului 50 de miliarde EUR și să crească livrările de arme; să impună noi sancțiuni Rusiei; și să folosească profiturile din activele rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei.

Ajutorul de 50 de miliarde de euro din partea UE către Ucraina, fond european de urgență pe care Ungaria l-a blocat la jumătatea lunii decembrie, trebuie re-dezbătut joi 1 februarie în cadrul unui nou summit extraordinar de la Bruxelles, pe care nu-l dorea nimeni.

În cadrul acestei întâlniri între cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE, se va duce un nou „meci” între Viktor Orbán și ceilalți douăzeci și șase. Singură împotriva tuturor, Ungaria refuză să aprobe programul de ajutor pentru Kiev.

Acest dezacord privind un „pachet de ajutor crucial pentru Ucraina” este, de altfel doar ultimul dintr-o lungă listă de dispute dintre Uniunea Europeană și Ungaria. Presa le enumeră pe principalele: „Apropierea lui Orbán de Vladimir Putin”, „preocupări la Bruxelles cu privire la declinul democrației și al statului de drept în Ungaria” sau chiar opoziție la Budapesta față de „candidatura Suediei” la NATO.

Budapesta ar dori renegocieri anuale

Acum, punctul de dispută constă în acel „plan de 50 de miliarde de euro menit să ofere Ucrainei un colac de salvare financiar în următorii patru ani”. Totuși, pachetul necesită sprijinul unanim al liderilor europeni, iar Viktor Orbán urmărește să obțină cât mai multe concesii în schimbul acordului său.

După vetoul din decembrie, premierul maghiar are o nouă propunere. Pretinzând că nu este de acord atât cu pragul financiar, cât cu momentul ajutorului, el și-a rezumat condițiile: „Ungaria este gata să participe la soluția celor douăzeci și șapte, dacă ne garantați că în fiecare an vom decide să continuăm sau nu să trimitem acești bani către Kiev. Și această decizie anuală trebuie să aibă același temei legal ca și astăzi: unanimitatea”.

„Poziția noastră este că nu este vorba de un șantaj cu dreptul de veto, ci de o restabilire și menținere a unității Uniunii Europene”, le răspunde Viktor Orbán celor care se tem că Budapesta va bloca în fiecare an ajutorul Ucrainei în schimbul unor noi concesii.

Duminică, 28 ianuarie, Financial Times a publicat un articol intitulat: „Bruxelles amenință că va falimenta economia maghiară dacă Viktor Orbán pune un veto pe ajutorul pentru Ucraina”. Potrivit ziarului britanic, „un document oficial al Consiliului UE detaliază că în cazul în care nu există un acord la [summit-ul] din 1 februarie„ liderii UE ar putea declara „public” că fondurile UE pentru Ungaria vor fi tăiate.”

Summitul din decembrie: succesul șantajului maghiar

În decembrie, summitul de iarnă al Uniunii Europene se ținuse pe fundalul victoriei lui Viktor Orbán și a succesului șantajului maghiar. Comisia Europeană a anunțat atunci deblocarea a 10,2 miliarde de euro de fonduri destinate Ungariei și care fuseseră înghețate din pricina situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară membră în UE.

Că despre un șantaj pur și simplu este vorba a fost limpede de la început: Viktor Orbán a anunțat pe toate tonurile că se va opune deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina (și implicit și cu Republica Moldova și cu Bosnia-Herzegovina), dar că Ungaria ar putea bloca în același timp și pachetul de ajutoare europene pentru Kiev.

Funcționarea Uniunii Europene face acum că 26 de țări cu o masă a populației de 440 de milioane de locuitori și reprezentând 99% din PIB-ul european sunt dependente de starea de spirit a unui stat mic, est-european, cu mai puțin de 10 milioane de locuitori și al cărui șef de guvern nu își ascunde simpatiile personale pentru Putin.