SUA reiau supravegherea cu drone de mare altitudine în Marea Neagră după o pauză de 11 luni

Datele serviciului de urmărire în timp real a poziţiei avioanelor aflate în zbor Flightradar24, cu sediul la Stockholm, au arătat că sămbătă o dronă de recunoaştere strategică RQ-4B Global Hawk americană a efectuat un nou zbor în zona Mării Negre, relatează luni publicaţia Kyiv Post, citată de Agerpres.

Datele au arătat că aparatul fără pilot, cu indicativul Forte10, a zburat de la baza aeriană navală Sigonella a NATO din Sicilia şi a efectuat un zbor de recunoaştere în apropierea coastei României, la o altitudine de aproximativ 15.500 de metri, la circa 130 de kilometri de Crimeea.

RQ-4B Global Hawk, produs de Northrop Grumman, este cel mai mare vehicul aerian fără pilot (UAV) din lume. Are o anvergură a aripilor de aproape 40 de metri şi o autonomie de zbor de peste 30 de ore.

Este dotat cu echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie, radare cu deschidere sintetică, senzori electro-optici şi în infraroşu, având capacitatea să colecteze informaţii în timp real cu privire la activităţile de apărare aeriană, ale avioanelor militare şi navelor şi poate supraveghea o suprafaţă de 100.000 de kilometri pătraţi – o zonă de mărimea Islandei – în fiecare zi.

Acestea sunt primele informaţii despre o misiune a Global Hawk în regiunea Mării Negre din iunie anul trecut.

Unii analişti militari au apreciat că ar putea fi un semnal al unei schimbări în viziunea SUA faţă de intransigenţa Rusiei, având în vedere că misiunea aeriană a avut loc imediat după negocierile ruso-ucrainene mediate de Turcia în 16 mai la Istanbul, considerate drept un eşec.

Prima întâlnire bilaterală faţă în faţă între o delegaţie ucraineană şi una rusă din ultimii trei ani a durat mai puţin de două ore şi s-a încheiat cu o singură înţelegere – schimbul a 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte.

La aceste discuţii, şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a ameninţat că Rusia poate să lupte în Ucraina pe termen nelimitat, evocănd Marele război nordic din secolul al XVIII-lea, care a durat 21 de ani, dacă Kievul nu acceptă să cedeze regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie, nu recunoaşte anexarea Crimeei şi nu adoptă neutralitatea, între altele.

Potrivit Financial Times, Steven Witkoff, trimisul special al preşedintelui SUA pentru Rusia, care trebuia să se deplaseze din nou la Moscova după aceste discuţii, şi-ar fi anulat vizita la Putin.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a reiterat apelurile de creştere a presiunii sancţiunilor asupra Moscovei şi de extindere a ajutorului militar pentru Ucraina.

O discuţie telefonică între preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin era prevăzută pentru luni după-amiază, ora Europei.

Casa Albă a confirmat că apelul a început în cursul dimineţii, după ora Washingtonului. Într-o conferinţă de presă mai devreme, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că obiectivul lui Donald Trump ar fi „să vadă acest conflict încheiat”, adăugând că preşedintele SUA a devenit „obosit şi frustrat” de atitudinea Moscovei şi a Kievului, notează AFP.