STUDIU Unul din trei supravieţuitori ai unei forme severe de COVID, diagnosticat cu o afecţiune mintală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul din trei supravieţuitori ai unei forme severe de COVID-19 a dezvoltat o afecţiune psihiatrică sau neurologică după şase luni, arată rezultatele celui mai amplu studiu de acest fel realizat până în prezent, informează The Guardian, relatează News.ro.

Cercetarea observaţională a folosit fişele medicale electronice a 236.379 de pacienţi, majoritatea din SUA, şi a conchis că 34% dintre aceştia au prezentat afecţiuni neurologice şi de sănătate mintală. Cea mai comună este anxietatea, cu 17% dintre pacienţi.

Experţii au avertizat că sistemele sanitare au nevoie de resurse pentru a se ocupa de pacienţii afectaţi, care ar putea fi „considerabile” având în vedere amploarea pandemiei. Ei anticipează că impactul va putea fi resimţit la nivelul serviciilor sanitare timp de mai mulţi ani.

Diagnosticele neurologice precum demenţa şi atacul cerebral au fost rare, dar nu neobişnuite în cazul celor care au fost grav bolnavi de COVID-19. Dintre cei care au fost internaţi la terapie intensivă, 7% au suferit un atac cerebral şi aproximativ 2% au fost diagnosticaţi cu demenţă.

Studiul, publicat în Lancet Psychiatry, a descoperit că aceste diagnostice au fost mai comune la pacienţii cu COVID-19 decât în cazul celor care au avut gripă şi infecţii ale tractului respirator în aceeaşi perioadă.

După ce au fost luate în calcul caracteristici precum vârsta, sexul, etnia şi afecţiuni preexistente, riscul de diagnostic neurologic şi afecţiuni mintale este de 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă.

Un studiu realizat anterior de aceeaşi echipă de cercetare arată că oamenii sunt mai predispuşi tulburărilor de dispoziţie şi anxietăţii în primele trei luni după infectarea cu SARS-CoV-2.

Conform noului studiu, cele mai frecvente diagnostice după COVID-19 au fost anxietate (17% dintre pacienţi), tulburări de dispoziţie (14%), tulburări cauzate de abuzul de substanţe (7%) şi insomnie (5%). Incidenţa efectelor neurologice a fost mai scăzută, inclusiv 0,6% – hemoragie cerebrală şi 0,7% – demenţă.

sursa foto: Pixabay