Studiu: Schimbările climatice și de mediu pun în pericol 90% din alimentele marine din lume

Mai mult de 90% din rezervele mondiale de alimente marine sunt în pericol din cauza schimbărilor de mediu, cum ar fi creșterea temperaturilor și poluarea, producătorii de top precum China, Norvegia și Statele Unite confruntându-se cu cea mai mare amenințare, a arătat luni un nou studiu, potrivit Reuters.

„Alimentele albastre” includ peste 2.190 de specii de pești, crustacee, plante și alge, precum și peste 540 de specii cultivate în apă dulce, contribuind la susținerea a 3,2 miliarde de oameni din întreaga lume.

Dar nu se fac suficiente eforturi pentru a se adapta la riscurile de mediu în creștere, se arată într-un studiu publicat în revista Nature Sustainability.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Deși am făcut unele progrese în ceea ce privește schimbările climatice, strategiile noastre de adaptare pentru sistemele alimentare albastre care se confruntă cu schimbările de mediu sunt încă subdezvoltate și necesită o atenție urgentă”, a declarat Rebecca Short, cercetător la Stockholm Resilience Centre și co-autor principal.

Supraproducția din industrie, care a dus la distrugerea habitatelor, a provocat daune semnificative asupra mediului, dar și alți „factori de stres” au un impact asupra cantității și calității alimentelor albastre.

Printre aceștia se numără creșterea nivelului mării și a temperaturii, acidificarea oceanelor, schimbările în ceea ce privește precipitațiile, precum și factori care nu țin de climă, cum ar fi înflorirea algelor și poluarea cu mercur, pesticide sau antibiotice.

„Vulnerabilitatea cauzată de schimbările de mediu provocate de om … pune producția de alimente albastre sub o mare presiune”, a declarat Ling Cao, profesor la Universitatea Xiamen din China, care a fost, de asemenea, coautor al lucrării.

„Știm că acvacultura și pescuitul sprijină miliarde de oameni pentru mijloacele lor de trai și pentru securitatea lor nutrițională”.

China, Japonia, India și Vietnam reprezintă peste 45% din pescuitul de captură și 85% din producția de acvacultură, iar studiul a arătat că reducerea vulnerabilității lor ar trebui să fie o prioritate. Națiunile insulare mici care depind de fructele de mare sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabile.

Cao a declarat că un tratat al ONU privind dezvoltarea durabilă în marea liberă, semnat în luna martie, ar putea permite părților interesate să acționeze în interes comun atunci când este vorba de protejarea resurselor alimentare albastre, dar alte riscuri se întrevăd la orizont.

Nauru, în Oceanul Pacific, se află în prima linie a eforturilor de a extrage metale din fundul oceanelor, despre care ecologiștii spun că pot provoca daune imense vieții marine. Norvegia, un alt mare producător de fructe de mare, a fost, de asemenea, criticată săptămâna trecută după ce a anunțat că va deschide zonele marine pentru minerit.

„Exploatarea minieră a fundului oceanelor va avea un impact asupra populației de pescuit sălbatic”, a declarat Cao. „Mulți oameni de știință cer acum guvernelor să evalueze unde fac mineritul oceanic pentru a minimiza impactul”.

—

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.