G4Media.ro

STUDIU Produsele de panificație și mâncărurile pregătite acasă reprezintă cel mai mare…

sursa foto: Pixabay

STUDIU Produsele de panificație și mâncărurile pregătite acasă reprezintă cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor

Produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt produsele cu cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv 61,11%, relevă un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.

„Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanţă, pâinea şi produsele de panificaţie (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). Legumele şi fructele se aruncă cel mai puţin, 6%, respectiv 4%”, susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD). Procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente.

Acesta susţine că românii au o percepţie şi un comportament corect în sensul evitării aruncării alimentelor ceea ce înseamnă că „mesajul transmis an de an ajunge unde trebuie”, dar acesta trebuie adaptat modelului comportamental conservator tradiţional din familia românească.

„Este foarte important că suntem într-o societate în care nivelul de cumpărare este încă relativ scăzut, iar unele produse, pentru a putea satisface nevoilor zilnice ale cetăţenilor au preţuri scăzute, dar în acelaşi timp au şi o calitate îndoielnică. (…) În ultimii ani, însă, oamenii au început sa fie tot mai atenţi la ceea ce consumă”, spune consilierul.

În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare.

Faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe, la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.

„Faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că aruncă alimente gătite nu este de natură să dea indicii asupra cantităţii sau valorii alimentelor aruncate. Mai curând este de presupus că gospodăria românească, în care se găteşte mult şi frecvent, preferă să arunce mâncarea gătită care are deja două zile, sau mai mult”, se menţionează în studiul citat.

Procesul de risipă alimentară este legat şi de comportamentul de consum şi de cumpărături, iar cei mai mulţi fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenţi afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână.

Cumpărăturile „săptămânale” sunt o marcă a modelului urban modern. Cei care afirmă că merg „zilnic” să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg „de câteva ori pe săptămână”, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă). Cei care merg la cumpărături alimentare „mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.

„Se poate aprecia că zona ruralului de subzistenţă este undeva sub 20%, zona urbanului tradiţional este în jur de 50-60%, iar zona urbanului modern, în jur de 30%”, a adăugat reprezentantul guvernamental.

Raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.

Tot în categoria recuperării, se pot încadra şi răspunsurile „le ofer altor persoane” (15%), „le congelez” (9%) şi „fac o reţetă creativă” (6%). Dintre respondenţi, doar 16% declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare. „Este, însă, destul de probabil ca acest ultim procent să fie ceva mai mare, pentru că, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc că fac un lucru dacă are o conotaţie negativă. Nu ne place să ne asociem cu lucrurile negative”, susţine consilierul Cornel Bertea Hanganu.

La întrebarea „Care este principalul motiv pentru care se întâmplă să aruncaţi mâncarea?”, cei mai mulţi români declară că gătesc o cantitate prea mare ceea ce se spune şi de HoReCa, unde porţile nu sunt calibrate de nevoia consumatorului. Răspunsurile confirmă modelul tradiţional conservator al gospodăriei româneşti: în casă se găteşte mult, este preferată mâncarea proaspătă, ceea ce înseamnă că mâncarea mai veche, care rămâne, se aruncă. Răspunsurile care leagă aruncarea alimentelor de comportamentul de cumpărare, adică modelul cultural urban-modern, însumează cam 20-25% dintre respondenţi.

Potrivit studiului, 44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare”, procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari” şi „nu fac listă de cumpărături”. „Ştim bine că dacă plecăm fără un target în supermarket avem tendinţa de a pune în coş şi lucrurile care nu ne sunt de trebuinţă imediată. Mai mult, se spune să nu mergi la cumpărături când ţi-e foame, pentru că ai tendinţa să încarci un coş mai mult decât ai nevoie”, atrage atenţia consilierul guvernamental.

E important de subliniat procentajul foarte mic (1%) al celor care apreciază că „hrana este foarte ieftină şi nu contează cât se cumpără”.

Distribuţia răspunsurilor arată că 50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate. Mediana răspunsurilor (cifra cea mai apropiată de comportamentul mediu) este de 5%. Spre deosebire de întrebările din alte cercetări, care solicitau evaluări cantitative, în cazul de faţă, procentajul de răspunsuri non-valide este mic (6%), ceea ce înseamnă că românii sunt mult mai atenţi cu evaluarea alimentelor decât cu evaluarea cantitativă a unor suprafeţe, volume, mărimi abstracte.

La întrebarea „Ce se întâmplă faceţi cu hrana care se apropie de data de expirare?”, studiul menţionează că, în România, ponderea celor care aruncă, pur şi simplu, alimente se situează între 10-15%, în timp ce alţi 11% declară că o aruncă.

„Interesant este că 34% dintre respondenţi bifează răspunsul «o dau la animale», ceea ce presupune o gospodărie de tip rural. Un procentaj cumulat de 45% este al celor care declară că aceste alimente se consumă: 33% afirmă că «o consumă» (personal), 7% că «o dau altor persoane» şi 5% spun că «o congelează»”, conform analizei.

Legat de partea financiară, studiul arată că aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente, însă, în România, alimentele sunt scumpe faţă de veniturile cetăţenilor. „Aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente. 26% îşi estimează cheltuielile lunare pentru alimente între 200-500 lei, 22% cheltuiesc între 1.000 şi 2.000 lei, 7% mai puţin de 200 de lei şi doar 3% peste 2.000 lei”, arată studiul citat. În barometrele anterioare, s-a observat că procentajul celor cu venituri insuficiente în România (săraci/precari) se ridică la aproximativ 40%.

În acest context, obiectivul de dezvoltare durabilă 12 (ODD 12) îşi propune angajamentul de a reduce la jumătate risipa alimentară la nivel de retail şi consumator şi de a reduce pierderile de alimente în lanţurile de aprovizionare.

„Pentru a înţelege dimensiunea risipei alimentare avem nevoie de colectare, analiză şi modelare a datelor privind deşeurile alimentare până în prezent, generând o nouă estimare a risipei alimentare mondiale privind alimente la nivel de ţară. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are rolul de catalizator pentru a ghida o strategie naţională de prevenire a deşeurilor alimentare, estimări ale deşeurilor alimentare care sunt suficient de sensibile pentru a prelua modificările deşeurilor alimentare pe intervale de doi sau patru ani şi care permit comparaţii semnificative între ţări la nivel european şi global”, arată concluziile studiului.

În completarea Indicelui de pierdere a alimentelor, dezvoltat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Indicele deşeurilor alimentare acoperă etapele ulterioare ale călătoriei alimentelor – risipa de alimente – care au loc la nivelul gospodăriei, al serviciilor alimentare şi al comerţului cu amănuntul.

În România, actori din sectorul privat au luat deja iniţiativa angajamentului ODD12 şi există dovezi din ce în ce mai mari de succes în reducerea risipei de alimente, deşi nu la scara necesară pentru a atinge obiectivul.

„Numărul lor creşte de la an şi duce la implicare şi mai puternică, iar rolul organismelor centrale este de crea un cadru mai mai adecvat, astfel încât aceşti operatori economici să îşi atingă obiectivele propuse. Deşeurile alimentare împovărează, de asemenea, sistemele de gestionare a deşeurilor, exacerbând nesiguranţa alimentară, deşeurile devenind un contribuitor major la cele trei crize planetare, ale schimbărilor climatice, ale pierderii naturii şi biodiversităţii, precum şi ale poluării şi deşeurilor”, spune Hanganu.

Problema risipei alimentare este legată de toate aspectele vieţii: în egală măsură de economie, mediu, dar şi de educaţie. De aceea cu toţii trebuie să cumpărăm cu atenţie, să gătim creativ şi să facem risipa de alimente oriunde inacceptabilă din punct de vedere social, în timp ce ne străduim să oferim tuturor diete sănătoase şi durabile.

„Educaţia este cea mai importantă atât pentru a combate risipa, dar şi de ai da o nouă dimensiune acesteia, de a găti creativ de a putea refolosi produsele respective. Sunt foarte multe produse care ajung la coşul de gunoi ca deşeuri alimentare din zona de legume şi fructe, dar care, dacă am fi educaţi, ar putea fi folosite. Cel mai bun exemplu sunt frunzele de ridiche care ajung de obicei la gunoi dacă nu direct din piaţă, acasă, dar puţin ştiu că aceste frunze au conţinut mare de calciu şi se pot folosi în salate sau alte preparate”, a afirmat consilierul.

Concluziile studiului arată că până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.

Consilierul guvernamental a transmis şi câteva strategii de reducerea risipei alimentare în România incluse de altfel în studiul citat.

„A cumpăra inteligent, a cumpăra şi alte produse, de exemplu legume şi fructe „urâte”, care nu arată foarte bine, de a verifica data de expirare a produsului respectiv, de a salva garniturile gătite, conservate şi folosite în alte reţete, de a consuma porţii mici şi de găti în porţii mici corelate cu nevoia de consum a individului. Pe partea de donare, Băncile de Alimente au aici un rol foarte important. O bună organizare a frigiderului, astfel încât produsele să fie depozitate şi păstrate în mod corect, iar compostul obţinut din resturi alimentare poate folosit în grădina pentru plante”, a concluzionat consilierul Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Acesta a prezentat concluziile acestui studiu pe 29 septembrie în cadrul unui eveniment online dedicat Zilei internaţionale a conştientizării asupra risipei şi deşeurilor alimentare. Cornel Bertea Hanganu este şi Coordonator Naţional pentru Implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 la nivelul administraţiei publice locale şi expert în implementarea ODD12 Consum şi Producţie Responsabile.

Conform studiului UN Food Waste Index Report 2021, risipa alimentară s-a diminuat de la 129 kg/persoana/an în 2016 la 70 kg/persoană/an în 2021, iar tendinţa pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată până la aproximativ 2%.

Sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

17 comentarii

  1. Nu mai gatiti ca faceți risipa și ucideti planeta. Cumpărați pasta de gândaci 100% nutritiva de la cel mai apropiat hipermarket franco-german.

  2. Ca să nu mai risipim și să fim eco rugăm guvernul să pună accize pe produsele brute cumpărate de populație, astfel încât să-ti faci o ciorbă să fie mult mai scump față de a-ți comanda o ciorbă sau față de a o manca la un restaurant!
    Gen, dacă iei un kg de cartofi să coste 2 lei produsul plus încă 28 lei acciza, iar dacă un restaurant autorizat, omologat, acreditat, licențiat vrea să ia cartofi să dea doar 2 lei pe ei, că restaurantul nu face risipă!
    Mulțumim statului că are grijă de noi!!!

  3. Haideți să ne vaccinăm toți ca să putem mânca în restaurant :))

  4. Reactivarea „circurilor foamei” este ținta supremă a progresiștilor. Cum să se hrănească fiecare după cum îl taie capul, în lumea globalistă hrana trebuie să fie administrată după cele mai stricte reguli stabilite de guvernarea „științifică” mondială !

  5. Acest articol este o PROSTIE autorul este un infantil nătâng ,
    lipsit de discenământ !

    • ai grija, vorbesti de Guvernul Romaniei 🙂 Totusi, si autorul (domnul Analize, am urmarit si numai prostii spoune de obicei, traduceri/preluari aiurea eu zic sa-l dati afara) este cam natang pentru ca „Dintre respondenţi, doar 16% declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare.”

  6. Trăiască mâncarea de catering sau de împinge tava!

  7. GRESIT cea mai mare risipa o fac Romanii cu salariile bugetarilor, mai ales a celor de la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

  8. Ia sa mergeti voi la un resturant MC donalds sau KFC pe seara sa vedeti cat se arunca la gunoi. Zi de zi, sute de tone de mancare nevandute sau expirata in asteptarea clientilor este aruncata. Mancarea din aceste restaurante nu rezista de la o zi la alta, uneori chiar de la o jumatatte de ora la alta cum este cazul MCDonalds. Gatitul acasa este cel mai sanatos si economic posibil. Acesta permite fiecarei familii sa aiba o viata sanatoasa, sa-si pastreze economiile si banii sa-i investeasca mai departe in bunastare sau cine vrea in educatia copiilor. Mancatul la restaurant saraceste pe termen lung clientii si imbogateste o mana de afaceristi care nu dau doi bani pe sanatatea sau bunastarea clientilor.

  9. Sper sa se sesizeze cineva in legătură cu acest articol. E inadmisibil să scrii așa ceva.
    Credeam că în sfârșit avem un site serios dar nici nu poate fi vorba de așa ceva cu astfel de articole.

  10. Uite am primit gratis două găleți de struguri din aia la calitate de supermarket pentru care plăteam o grămadă de bani când mai luam din când în când câte unul. Chiar n-am ce face cu ei… Cu mare părere de rău vor sfârși în gunoi…. Pâinea nu o arunc o strâng și o dau din când în când unei rude cu animale. Pe vremuri când aveam noi porci și găini..nimic din ce era organic nu se risipea! Practic nu produceam gunoi organic altul decât cel a animalelor….Și era gunoi, nu glumă, de la porci! Scăpăm de el nu tocmai legal.

    • Nu trebuie să-i arunci în tomberon. Păsările cerului, viespii și musculițele îi așteptă cu drag!

  11. in marea majoritate a tarilor la putere este street food -urile cu apogeul in tarile asiatice Se pare ca preturile sint deosebit de rentabile iar meniurile iti ofera instant o variatiune f mare Maninci ce vrei unde vrei si cind vrei La noi traditionalismul nu lasa loc pragmatismului Rominca trebuie sa miroasa a tocana ca altfel nu-i gospodina Reversul este ca masa acasa in familie e un medicament de neinlocuit , poate doar cu mincatul in familie in oras

    • Nu mi se pare accesibil sa dau 35 lei pe un sandwich de toneta si sa consider că am mancat suficient de consistent incat la cina sa ciugulesc 3 migdale.

      Cu totalul banilor cheltuiți pentru mancarea cumparata de la tonete, gătesc acasa mult si bun, si cu cafea (fiarta in casa 😱!!!), si cu vin si chiar un ocazional desert.
      Si nu mănânc pe strada ca aurolacul.

      Un snowflake progresist nu poate să înțeleagă asa ceva, pentru că el traieste din like-urile de pe social media acordate selfie-urilor in care ranjeste ca descreieratul.
      Ceilalți chiar vor să-și trăiască viața si nu le pasa de fulgisorii efemeri.

  12. Daca ar fi da fiu hâtru !, as întreba, cati bani a primit găinarul care a scris articolul oromovand idioțenia consumării preparatelor toxice im parte din comerț. Bai, voi chiar atât de prosti iii credeți pe romani incat să-i convingeti cu mancarea plină de chimicale,zaharuri, grasimi periculoase de la …tonete ?. Câți bani ai primit ?

  13. La mine nu există risipă, dar ce specialist din cadrul RD-DDD să-l intrebe pe Patrocle, probabil s-au chestionat ei intre ei. Eu dacă fac o oală de zamă sau o pizza cât cuptorul, mănânc și o săptămână din ea, nu arunc nimic, chiar dacă dupaia, vreo 6 luni, nu mai vreau să văd pizza în fața ochilor.

    Am intrat pe site-ul lor, dar n-am găsit acest studiu, n-am găsit nici un CV sau declarație de avere a celor implicați în acest proiect. Interviurile sunt făcute telefonic pe un eșantion de 1000 de persoane.

    Dacă vreți să vedeți rezultatele altor studii făcute de ei, intrați aici:
    http://romania-durabila.gov.ro/barometre-de-opinie-publica/

  14. Articol manipulator pentru ca in titlu se sugereaza ca se arunca prea multa mancare gatita, iar in artilol scrie clar:
    -studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente-