G4Media.ro

STUDIU Patru din zece cazuri de demenţă ar putea fi evitate sau…

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

STUDIU Patru din zece cazuri de demenţă ar putea fi evitate sau întârziate prin reducerea consumului excesiv de alcool și a fumatului, printre altele

Aproximativ 40% din cazurile de demenţă ar putea fi evitate sau întârziate prin reducerea a 12 factori de risc, precum consumul excesiv de alcool, fumatul, traumatismele craniene şi poluarea aerului, potrivit unui raport publicat joi, informează AFP, preluată de Agerpres.

Autorii studiului – un grup de experţi – au formulat o serie de recomandări către factorii de decizie, printre care se numără limitarea consumului de alcool, renunţarea la fumat, reducerea obezităţii şi a diabetului şi reducerea expunerii la poluarea atmosferică.

„Raportul nostru arată că factorii de decizie şi indivizii au puterea de a preveni sau de a întârzia o parte importantă din aceste cazuri de demenţă”, a declarat autorul principal al cercetării, Gill Livingston, profesoară la University College din Londra, citată într-un comunicat publicat în revista medicală The Lancet, în care a apărut şi studiul menţionat.

„Aceste acţiuni sunt susceptibile să aibă cel mai mare impact asupra acelor persoane care sunt vizate într-o manieră disproporţionată de factorii de risc ai demenţei, precum locuitorii din ţările cu venituri mici şi medii şi populaţiile vulnerabile, inclusiv minorităţile etnice”, a adăugat aceeaşi expertă britanică.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 50 de milioane de persoane sunt afectate de demenţă în lume, iar 60%-70% dintre cazuri sunt cauzate de maladia Alzheimer. Acest număr tinde să crească, întrucât oamenii trăiesc tot mai mult.

OMS estimează că numărul total al persoanelor afectate de demenţă ar urma să ajungă la 82 de milioane în 2030 şi la 152 de milioane până în 2050, în mare parte din cauza creşterii numărului de cazuri în ţările cu venituri mici şi intermediare.

Cauzată de „un ansamblu de boli şi de traumatisme” care afectează creierul, demenţa „afectează memoria, capacitatea de a face raţionamente, orientarea, înţelegerea, capacitatea de calcul, capacitatea de învăţare, limbajul şi judecata”, precizează OMS pe site-ul său oficial.

Într-un raport precedent, publicat în 2017 de The Lancet, aceiaşi cercetători identificaseră nouă factori de risc.

Ei au actualizat acea listă şi au adăugat încă trei factori de risc: consumul excesiv de alcool, traumatismele din zona capului şi expunerea la poluarea aerului la vârstă adultă.

După părerea autorilor, aceşti factori sunt asociaţi cu 1%, 3% respectiv 2% din cazurile de demenţă. Ceilalţi factori de risc sunt condiţiile de educaţie (7%), pierderea auzului (8%), hipertensiunea (2%), obezitatea (1%), fumatul (5%), depresia (4%), izolarea socială (4%), inactivitatea fizică (2%) şi diabetul (1%).

Cu toate acestea, alţi oameni de ştiinţă, care nu au participat la realizarea studiului, afirmă că deşi toţi aceşti factori de risc sunt asociaţi cu demenţa, nu trebuie să se deducă din acest fapt că ei ar fi cauza bolii.

„Asta lasă să apară un număr mare de întrebări de tipul ‘cine a existat primul, oul sau găina?’, a declarat Tara Spires-Jones, specialistă în ştiinţe ale creierului şi în demenţă la Universitatea Edinburgh.

„De exemplu, depresia apărută la persoane de peste 65 de ani este asociată cu riscul de demenţă, însă acest tip de date nu ne permite să spunem dacă prima (depresia, n.r.) contribuie la apariţia celei de-a doua (demenţa, n.r.), întrucât s-a dovedit de asemenea că schimbările din creier într-un stadiu precoce al demenţei sunt cauzele depresiei”, a detaliat ea.

„Acest raport estimează că 40% din cazurile de demenţă ar putea fi evitate prin modificări ale modului de viaţă, ceea ce vrea să spună că 60% din cazuri sunt cauzate, prin prisma cunoştinţelor noastre actuale, de lucruri pe care nu le putem controla, precum factorii genetici”, a continuat aceeaşi specialistă.

„Sper că acest raport nu îi va face pe oameni să creadă că suferă de demenţă din vina lor”, a insistat ea.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Vezi ba Scaraoțchi dacă te lăsai din timp de băutura și țigări? Făceai și tu glume adevărate. Așa, rămâi la alea din 90 pe care ți le mai amintești de când umblai pe la polivalenta sa îl vezi de Octavian Dumitru.

    • Bad@-fake,
      Dar sa strigi ”hotii” cand te stii cu musca pe caciula nu e tot o dovada de dementa senila ?

  2. Pai asta numit si 7 secunde e si tanar nici nu bea nici nu fumeaza.
    Intr un registru serios mostenirea genetica e vinovata cu cca 75% de cele mai multe boli!I

  3. Gresit! Virusul este sau va fi de vina.

  4. In mare parte e bullshit. Cauzele sunt mini-AVCurile cauzate de stres care provoaca inflamarea testului din jur si cele genetice adica epuizarea celulelor stem din creier ceea ce se intampla foarte des la intelectuali. Se va rezolva in timp, pentru s-a gasit cauza pentru care celulele stem artificiale nu prindeau(mutatiile mitocondriale).

  5. In sistemul public de sanatate actual ( gindit pe principiul solidaritatii ) cetateanul care nu consuma alcool si nu fumeaza plateste cheltuielile de natura medicala pentru cei care se pricopsesc cu boli din cauza faptului ca fumeaza si / sau consuma alcool .

    De ce trebuie sa fiu eu solidar ( ca participant la acest sistem public de sanatate ) cu toti inconstientii si iresponsabilii ?!