STUDIU Cum riscă să destabilizeze regiunea Ungaria cu ajutorul narativelor pro-rusești răspândite în presa de limbă maghiară din țările vecine

Regimul Orbán a urmărit în mod constant să controleze comunitățile minoritare maghiare și mass-media din țările vecine prin diverse măsuri, în principal sprijin financiar, investigate pe larg de jurnaliști începând cu 2010. Cu toate acestea, influența sa de dezinformare a rămas nedezvăluită până în prezent.

Recenta analiză realizată de Political Capital asupra presei locale de limbă maghiară din Slovacia, Ucraina, România și Serbia a dezvăluit modul în care reprezentarea legitimă a intereselor minorităților maghiare s-a transformat în exploatarea acestor comunități în interes de partid, prin exportul de valori „iliberale” și de narațiuni pro-ruse care contravin intereselor pe termen lung ale comunităților minoritare maghiare, intereselor naționale ale țărilor vecine și securității Comunității Euro-Atlantice, relatează Vsquare.

Regimul hibrid „iliberal” din Ungaria a adoptat o politică externă expansionistă pentru a se legitima pe sine și oligarhia sa. Acesta s-a aliniat cu autocrații estici, precum Alexander Vucic, protejându-se de criticile democratice occidentale, asigurând supraviețuirea establishmentului său politic pe termen lung. Pivotul politicii externe maghiare a dus la un rol „multivector” sau „punte”, încercând să echilibreze angajamentele față de alianțele occidentale cu prioritățile economice și politice antidemocratice și pline de corupție ale „partenerilor” estici, în principal Rusia și China.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, politica externă ambiguă a Ungariei a devenit nesustenabilă, tensionând legăturile cu aliații occidentali și regionali, în special cu grupul celor patru de la Visegrád și, mai ales, cu Polonia. În ciuda faptului că aliații au considerat atacul Rusiei ca fiind un risc major de securitate pentru NATO și pentru Europa Centrală și de Est, premierul Viktor Orbán și imperiul său mediatic au continuat să critice modul (greșit) în care Ucraina a tratat (greșit) maghiarii care trăiesc în Transcarpatia și ajutorul militar acordat Kievului, reluând în același timp narațiunile Kremlinului despre agresiunea NATO și interesele legitime ale Rusiei.

• Metodologie: Cercetarea noastră a analizat prezența narațiunilor de dezinformare diseminate de guvernul maghiar în mass-media minoritară de limbă maghiară din Slovacia, Ucraina, România și Serbia în perioada ianuarie – iulie 2023, folosind analiza calitativă de conținut și instrumente cantitative. În primul rând, am selectat platformele media și de socializare influente pe baza cercetării de birou, a contribuției partenerilor locali și a datelor privind gradul de acoperire sau numărul de urmăritori ai acestora. În al doilea rând, am monitorizat și identificat patru narațiuni cheie de dezinformare în mass-media selectate pentru a extrage articole online relevante și postări pe Facebook folosind SentiOne și CrowdTangle pentru perioada investigată. După ce am identificat și clasificat aceste narațiuni, am analizat conținutul acestora și rețeaua de actori implicați în diseminarea lor.

Colonizarea spațiilor mediatice

Investigația noastră privind mass-media și politicienii minoritari maghiari din Slovacia, Ucraina, România și Serbia a scos la iveală modul în care regimul Orbán a instituit monopolul mediatic în țările vecine. Practic, guvernul maghiar a canalizat fonduri uriașe în inițiative politice, economice și cultural-religioase de-a lungul a 12 ani, servind atât intereselor legitime, cât și creării unei rețele de clienți care să repete papagalicește propaganda maghiară. În centrul acestei operațiuni se află Fundația Bethlen Gábor, care numai în 2020 a distribuit subvenții record în valoare totală de 657,89 milioane de euro (250 de miliarde de forinți) către organizații minoritare din afara Ungariei.

Rețeaua media pro-Fidesz din străinătate se bazează, astfel, pe actori locali cheie din fiecare țară. Consiliul Național Maghiar (MNT), sub egida Alianței Maghiarilor din Voivodina (VMSZ), s-a dovedit a fi organizația decisivă în Serbia, care este afiliată, de exemplu, la grupul media de top RTV. RTV a primit 9 milioane de euro (3,5 miliarde HUF) între 2011 și 2021 de la guvernul maghiar.

În Ucraina, Alianța Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia (KMKSZ) deține importante instituții media care diseminează narațiunile regimului Orbán. În România, Alianța Democratică a Maghiarilor din România (RMDSZ) și Asociația Media din Transilvania (EME) supraveghează mass-media care favorizează guvernul maghiar, EME, care a primit 4,5 milioane de euro (1,45 miliarde de forinți) în 2017, dominând în prezent 80-90% din mass-media minoritară din România.

Slovacia s-a dovedit a fi cel mai complex caz din acest punct de vedere, deoarece are atât un peisaj mediatic independent vibrant, cât și unul dependent de minoritățile etnice. Cu toate acestea, mass-media pro-Fidesz este condusă de Alianța pentru obiective comune (buget inițial de 1,5 milioane de euro), Asociația profesioniștilor din televiziunea maghiară (buget inițial de 1 milion de euro) și Fundația Pro Media (buget inițial de 4 milioane de euro), susținută de resurse semnificative ale Fundației Bethlen Gábor.

Două narațiuni pentru a le domina pe toate

Dintre cele patru narațiuni de dezinformare pe care le-am analizat – referitoare la războiul ruso-ucrainean, sancțiunile împotriva Rusiei, imigrația ilegală și genul – primele două au fost predominante, cu un raport de 52% în eșantionul nostru, față de 48% în cazul celorlalte două narațiuni.

Presa minoritară controlată de aliații locali a reluat narațiunea „păcii” a guvernului maghiar, acuzând opoziția maghiară și Occidentul de „belicism” și de escaladarea crizei prin faptul că nu au susținut o încetare imediată a focului și au furnizat arme Ucrainei. Această narațiune prezintă Kremlinul ca protejând interesele politice legitime sau ale minorităților, precum și apărând o Europă tradiționalistă și creștină.

Narațiunile specifice fiecărei țări au adăugat variații minore, cum ar fi responsabilitatea occidentală pentru război în discursul sârbilor sau rolul guvernului maghiar în protejarea maghiarilor din Transcarpatia împotriva guvernului ucrainean. În mod notabil, aceste narațiuni de dezinformare omit adesea rolul Rusiei în războiul din Ucraina, precum și responsabilitatea pentru viitoarele discuții de pace.

Deși narațiunile cu încadrare culturală privind genul sau imigrația ilegală nu s-au dovedit a fi puternice în toate țările (de exemplu, genul în Ucraina și Serbia, migrația în Ucraina), acestea au fost totuși legate de război în unele teorii ale conspirației din alte părți.

De exemplu, un articol de pe site-ul de știri finanțat de guvernul maghiar din Slovacia, Felvidék.ma, a acuzat Comisia Europeană că a desfășurat un „training de sensibilizare” care pledează „nu doar (…) pentru schimbarea de sex, pentru o schimbare radicală a modelului tradițional de familie, ci și pentru consecințele sărăciei în care au fost aruncați oamenii din Europa prin politica sa iresponsabilă de sancțiuni”. Un alt articol din același ziar susținea că UE se folosește de războiul din Ucraina pentru a eradica minoritățile pentru a „naște” o „nouă națiune globalizată”.

Vulnerabilitatea și securitatea națională a minorităților din străinătate

Pentru a evalua vulnerabilitatea comunităților minoritare maghiare la dezinformare, le-am comparat pe șase dimensiuni: clasamentul țărilor lor în Indexul mondial al libertății presei din 2023; aliații politici ai premierului Orbán în sfera politică majoritară din țările lor; gradul de control al guvernului maghiar asupra spațiului mediatic minoritar; integrarea spațiilor mediatice minoritare și majoritare, încrederea în mass-media; și raportul dintre narațiunile de dezinformare pentru fiecare țară din eșantionul nostru.
Principalii factori care influențează vulnerabilitatea spațiilor mediatice minoritare la dezinformare, pe țări

Am ajuns la concluzia că cele mai vulnerabile sunt acele comunități minoritare maghiare care sunt dominate de mass-media minoritare influențate de Orbán și care consumă cu greu mass-media în limba majoritară. Vulnerabilitatea lor crește în țările în care aliații ideologici ai lui Orbán se află la putere, alături de un peisaj mediatic generalist care este mai puțin democratic, mai predispus la dezinformare și marcat de o neîncredere generalizată în mass-media.

În consecință, diaspora sârbă a apărut ca fiind foarte sensibilă, primind dezinformare atât din partea guvernului maghiar, cât și din partea celui sârb. Dimpotrivă, mediul mediatic din România este mai „sănătos” datorită libertății presei, relației guvernamentale româno-maghiare oarecum antagoniste și faptului că etnicii maghiari consumă (oarecum) și o presă mai echilibrată în limba română majoritară. Ucraina, în ciuda eforturilor de combatere a dezinformării, poate fi considerată mai puțin rezistentă din cauza cenzurii mediatice din timpul războiului.

Impactul propagandei regimului maghiar și al dezinformării asociate în străinătate este triplu. În primul rând, exercitarea controlului asupra sferelor publice ale minorităților maghiare, crearea unei dependențe și polarizarea conștientă a acestor comunități pe criterii partizane slăbesc coeziunea și capacitățile de autoapărare ale acestor comunități împotriva influențelor politice sau informaționale străine ostile.

În al doilea rând, răspândirea dezinformării centralizate crește susceptibilitatea la dezinformare și neîncrederea în mass-media independente atât în rândul populației majoritare, cât și al celei minoritare. În al treilea rând, narațiunile antieuropene, pro-Kremlin și antiucrainene, precum și cele care sporesc polarizarea socială în jurul războiului și al presupusului rol al minorităților în disputele teritoriale, întăresc actorii pro-Kremlin și erodează încrederea în NATO și în structurile euro-atlantice.

Această situație prezintă un risc de destabilizare regională, deoarece diaspora maghiară ar putea deveni o țintă a „măsurilor active” rusești. O tentativă clară în acest sens a avut loc în 2018, când extremiștii polonezi finanțați de serviciile de informații rusești au aruncat cu bombe incendiare în Centrul Cultural Maghiar din Uzhhorod, Ucraina.

În plus, mass-media actuală de la Kremlin difuzează teorii ale conspirației despre Polonia, Ungaria și România care ar fi conspirat, cu sprijinul NATO, pentru a „diviza” Ucraina și a revendica teritoriile locuite de minorități etnice. Prin urmare, este imperios necesar să se consolideze platformele media independente și să se intensifice cooperarea și vigilența internațională pentru a monitoriza și contracara eforturile de propagandă destabilizatoare, în special în regiunile cu minorități etnice vulnerabile.

Sursa: Vsquare