STUDIU Cum influențează ceasul intern al organismului riscul de demență

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetarea, publicată în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie, a descoperit că ritmurile circadiene perturbate sunt asociate cu o probabilitate mai mare de demență – cu o creștere de 45% în rândul persoanelor a căror activitate zilnică atinge apogeul mai târziu în cursul zilei, transmite Euronews.

Ritmul circadian este ceasul intern al organismului care reglează ciclurile de 24 de ore ale schimbărilor fizice, mintale și comportamentale, cum ar fi ciclul somn-veghe, eliberarea hormonilor, digestia și temperatura corpului. Acesta este ghidat de creier și puternic influențat de expunerea la lumină.

Când ritmurile circadiene sunt robuste, ceasul biologic se aliniază bine cu ziua de 24 de ore și trimite semnale clare pentru funcțiile cheie ale organismului. Persoanele cu ritmuri mai puternice tind să păstreze programe regulate pentru somn și activitate zilnică, chiar și atunci când programul sau anotimpurile se schimbă.

În schimb, când ritmurile sunt slabe, schimbările de lumină și rutină sunt mai susceptibile de a deregla ceasul biologic. Persoanele cu modele mai puțin stabile sunt mai predispuse la schimbarea orelor de somn și de activitate.

Modificările temporare, cum ar fi jet lag-ul (sindromul de decalaj orar) și munca în ture, pot afecta negativ somnul, starea de spirit și sănătatea generală atunci când sunt repetate sau prelungite.

Odată cu înaintarea în vârstă, ritmurile circadiene devin mai slabe și mai neregulate. Persoanele în vârstă tind să se culce și să se trezească mai devreme și să aibă un somn mai fragmentat.

„Modificările ritmurilor circadiene apar odată cu înaintarea în vârstă, iar dovezile sugerează că tulburările ritmului circadian pot fi un factor de risc pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi demența”, a spus autoarea studiului, Wendy Wang, profesor asistent de epidemiologie și medicină internă la UT Southwestern.

„Studiul nostru a măsurat aceste ritmuri de odihnă-activitate și a constatat că persoanele cu ritmuri mai slabe și mai fragmentate, precum și persoanele cu niveluri de activitate care atingeau maximul mai târziu în cursul zilei, aveau un risc crescut de demență”, a adăugat ea.

Cercetarea a analizat peste 2.000 de participanți din Statele Unite, cu o vârstă medie de 79 de ani, dintre care niciunul nu suferea de demență la începutul studiului. Participanții au purtat mici monitoare cardiace timp de aproximativ două săptămâni, permițând oamenilor de știință să urmărească tiparele de odihnă și activitate și să evalueze intensitatea ritmului circadian al fiecărei persoane.

Cercetătorii au urmărit apoi participanții timp de trei ani, perioadă în care 176 de persoane au dezvoltat demență.

Ei au împărțit cohorta în trei grupuri, pe baza intensității ritmului măsurată prin diferențele dintre perioadele cele mai active și cele mai puțin active ale unei persoane într-o zi.

Rezultatele au arătat că cei din grupul cu ritmul cel mai slab aveau un risc de aproape 2,5 ori mai mare de a dezvolta demență decât cei din grupul cu ritmul mai puternic.

De asemenea, au observat că persoanele a căror activitate atingea apogeul mai târziu în cursul zilei – de la ora 14:15 – aveau un risc cu 45% mai mare de a dezvolta demență decât cele cu un apogeu al activității mai devreme.

Acest tip de program întârziat poate provoca o neconcordanță între ceasul biologic și semnalele din mediul înconjurător, cum ar fi orele târzii și întunericul.

Necesitatea de a combate demența

Conform Agenției Europene pentru Medicamente, în 2019, demența afecta 55 de milioane de persoane la nivel mondial și aproximativ 11 milioane de persoane în Europa. Având în vedere îmbătrânirea populației Europei, se estimează că numărul acestora va ajunge la 19 milioane în 2050.

Autorii studiului au declarat că speră ca rezultatele să încurajeze efectuarea mai multor cercetări cu privire la modul în care ajustarea ceasului biologic ar putea preveni apariția demenței.

„Descoperirile noastre pun, de asemenea, bazele pentru viitoare cercetări care să evalueze rolul potențial al intervențiilor asupra ritmului circadian, cum ar fi terapia cu lumină, utilizarea melatoninei sau modificările stilului de viață în prevenirea demenței”, au scris cercetătorii.

Un program regulat de somn, precum și exercițiile fizice și expunerea la lumina naturală, în special dimineața, s-au dovedit a fi intervenții eficiente și neinvazive care ajută la menținerea ritmurilor circadiene.