Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Muzeul Judeţean Buzău a reluat cercetările arheologice în situl de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării, unul dintre cele mai importante puncte de interes arheologic din ţară, care ar putea deveni un pol naţional de valorificare a patrimoniului cultural şi turistic, în ciuda slabei finanţări, a riscurilor naturale şi a posibilelor intervenţii negative provocate de om, relatează Agerpres.
Potrivit conducerii instituţiei, campania din anul 2026 reprezintă o continuare a lucrărilor din anii precedenţi, în scopul aprofundării informaţiilor privind locuirea şi evoluţia comunităţilor care au trăit în zonă. În apropierea sitului de la Gruiu Dării, la circa doi kilometri sud-vest, a fost descoperit celebrul tezaur Cloşca cu Puii de aur, iar la aproximativ patru kilometri sud se află castrul şi termele romane de la Pietroasele, transmite Agerpres.
„Tezaurul de la Pietroasele rămâne, fără îndoială, cea mai spectaculoasă descoperire arheologică realizată pe teritoriul judeţului Buzău şi una dintre cele mai importante din patrimoniul cultural european. Totuşi, cercetările desfăşurate în ultimele decenii au demonstrat că valoarea excepţională a zonei Pietroasele nu se rezumă la celebrul tezaur. La Pietroasa Mică – Gruiu Dării au fost identificate şi cercetate vestigii care documentează o locuire de lungă durată, din epoca bronzului până în perioada dacică. În ultimii ani au fost descoperite locuinţe incendiate, complexe gospodăreşti, ceramică întreagă sau reconstituibilă, unelte, obiecte din fier şi bronz, piese de podoabă şi numeroase elemente care permit reconstituirea modului de viaţă al comunităţilor din secolele I î.Hr. – I d.Hr. De o importanţă deosebită sunt descoperirile care contribuie la înţelegerea organizării interne a aşezării dacice şi a relaţiei acesteia cu ansamblul arheologic de la Pietroasele, incluzând castrul şi termele romane. Practic, cercetările completează imaginea unei zone care a avut o importanţă strategică majoră timp de peste două milenii”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.
Situl este amplasat pe versantul sud-estic al Masivului Istriţa, cu o bună vizibilitate asupra Câmpiei Române. Arheologii au desfăşurat de-a lungul timpului cercetări succesive la Gruiu Dării, de fiecare dată fiind înregistrate rezultate noi şi relevante, situl fiind unul dintre puţinele locuri din România unde pot fi urmărite succesiv mai multe etape importante ale istoriei, de la neolitic la perioada dacică şi apoi la cea romană. În plus, pe lângă componenta istorică şi de documentare, complexul poate deveni un punct de atracţie turistică.
„Metodele moderne de cercetare, ridicările topo de mare precizie, fotogrammetria, scanările 3D, analizele interdisciplinare şi investigaţiile de laborator permit astăzi obţinerea unor informaţii care nu puteau fi valorificate în urmă cu două sau trei decenii. Unul dintre obiectivele noastre este transformarea ansamblului arheologic Pietroasele într-un pol naţional de valorificare a patrimoniului cultural naţional şi turism cultural. Avem în vedere continuarea cercetărilor sistematice, conservarea structurilor descoperite, amenajarea unor trasee de vizitare, realizarea unei infrastructuri moderne de interpretare, digitalizarea patrimoniului, dezvoltarea unui centru de interpretare şi integrarea siturilor într-un circuit turistic coerent. De asemenea, ne dorim dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău, Primăria Pietroasele, instituţii academice şi finanţatori naţionali şi europeni pentru punerea în valoare atât a cetăţii dacice de la Gruiu Dării, cât şi a castrului şi termelor romane”, precizează Daniel Costache.
În ciuda potenţialului său şi a proximităţii sale de locul în care a fost descoperit Tezaurul de la Pietroasele, finanţările nu sunt pe măsura aşteptărilor. Complexitatea vestigiilor arheologice şi duratele lungi de locuire recomandă situl de la Gruiu Dării ca fiind un sit cheie pentru preistoria şi antichitatea zonei de nord a Munteniei.
„Campania din acest an este finanţată din bugetul Muzeului Judeţean Buzău şi din resursele alocate cercetării arheologice prin programele instituţiei. Din păcate, finanţarea cercetării arheologice în România rămâne modestă comparativ cu nevoile reale şi, mai ales, cu investiţiile realizate în multe state europene. Cercetarea arheologică presupune costuri importante, generate de personal specializat, analize interdisciplinare, conservarea descoperirilor, documentare digitală şi valorificare ştiinţifică. Considerăm că patrimoniul excepţional al Pietroaselor justifică investiţii mult mai consistente, deoarece beneficiile depăşesc cu mult dimensiunea culturală şi se reflectă în educaţie, turism şi dezvoltare economică regională. Pentru campania din acest an am putut aloca suma de 70.000 lei”, precizează directorul instituţiei. În plus, situl arheologic este expus în orice moment la riscuri naturale sau provocate.
„Ca orice sit arheologic aflat în aer liber, Gruiu Dării este expus atât riscurilor naturale, cât şi celor antropice. Printre cele naturale se numără eroziunea versanţilor, precipitaţiile abundente, alternanţele îngheţ-dezgheţ şi dezvoltarea vegetaţiei, în special a arbuştilor. În ceea ce priveşte riscurile antropice, cele mai importante sunt braconajul arheologic, utilizarea detectoarelor de metale fără autorizaţie, intervenţiile necontrolate asupra terenului şi degradările accidentale.
Pentru diminuarea acestor riscuri sunt necesare monitorizarea permanentă a sitului, supravegherea video chiar, delimitarea clară a perimetrului protejat, lucrări de conservare preventivă şi investiţii în infrastructura de vizitare. Pietroasele este un loc în care istoria nu s-a încheiat odată cu descoperirea Tezaurului. Dimpotrivă, fiecare campanie arheologică demonstrează că acest teritoriu continuă să ofere informaţii esenţiale despre trecutul României şi despre patrimoniul european”, subliniază directorul Muzeului Judeţean Buzău.
În prezent, situl este vizitat de turişti în special cu ocazia evenimentelor organizate de muzeu, precum Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic, programele educaţionale sau vizitele ghidate.
De-a lungul campaniei din 2026, arheologii urmăresc extinderea suprafeţelor cercetate, investigarea unor noi zone de interes, documentarea digitală a sitului, prelevarea de probe pentru analize şi conservarea imediată a noilor descoperiri.