Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri pentru noi negocieri privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul războiului declanșat de Moscova în Ucraina.
Potrivit informațiilor publicate de Reuters, discuțiile sunt complicate de divergențele dintre statele membre, principalul punct de blocaj fiind poziția Greciei.
Noul set de măsuri urmărește să intensifice presiunea asupra economiei ruse, în special asupra sectorului bancar și a veniturilor generate de exporturile de energie.
Cu toate acestea, Atena solicită modificarea unor prevederi referitoare la transportul gazului natural lichefiat (GNL) provenit din Rusia.
Autoritățile elene susțin că limitarea transferurilor de GNL rusesc nu ar reduce în mod semnificativ veniturile Moscovei, ci ar favoriza operatori din afara Uniunii Europene, care ar prelua această activitate.
Grecia este unul dintre cei mai importanți actori ai industriei maritime mondiale și deține o poziție dominantă în transportul de GNL pe piața europeană, concurând cu mari jucători internaționali precum Japonia, China și Statele Unite.
Diplomații europeni sperau că negocierile vor avansa mai ușor după ce Ungaria și-a redus opoziția față de acest dosar.
Totuși, diferențele de opinie dintre statele membre au reapărut, iar Comisia Europeană încearcă să găsească un compromis care să limiteze în continuare veniturile energetice ale Rusiei.
Pachetul aflat în discuție vizează în mod special sistemul financiar rus. După excluderea principalelor instituții de credit din sistemul internațional SWIFT în 2022, multe companii au continuat să efectueze plăți prin intermediul unor bănci mai mici sau folosind rețele bazate pe criptomonede.
Potrivit diplomaților europeni, noul pachet include aproximativ 215 persoane și entități, dintre care 94 sunt instituții financiare.
Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica la peste 100 numărul total al instituțiilor bancare rusești sancționate de Uniunea Europeană.
Un raport al serviciilor europene de informații, consultat de Reuters, avertizează că sistemul bancar rus se confruntă cu vulnerabilități tot mai mari, iar noile măsuri ar putea accentua presiunile asupra economiei.
Moscova respinge însă aceste evaluări și susține că sancțiunile occidentale nu și-au atins obiectivele.
Pe lângă sancțiunile financiare, Comisia Europeană propune prelungirea cu încă șase luni a plafonului de preț aplicat petrolului rusesc, stabilit în prezent la 44,10 dolari pe baril.
Acest prag a fost redus anul trecut de la 60 de dolari și urma să fie reevaluat în această perioadă.
Statele membre au convenit însă să amâne decizia până la 23 iulie, pentru a evita blocarea negocierilor privind întregul pachet de sancțiuni.
Oficialii europeni avertizează că o eventuală majorare a plafonului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al fluctuațiilor pieței energetice, ar putea genera venituri suplimentare importante pentru Rusia, diminuând efectul măsurilor restrictive adoptate până acum de Uniunea Europeană.