Studiu: Consumatorii casnici reprezintă până la 40% din totalul risipei alimentare din România/ Care sunt principalele cauze ale fenomenului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cosumatorii casnici reprezintă până la 40,78% din totalul risipei alimentare din România, indică o cercetare realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București.

Fenomenul risipei alimentare este larg acceptat ca fiind important, iar acesta susține un interes ridicat, în proporții de peste de peste 60% din cazuri, pe toate verigile lanțului alimentar, mai arată studiul IBA.

De asemenea, interesul este maxim în alimentația publică (82 %), ca și în rândul consumatorilor urbani (86,4 %).

În același timp, rezultatele cercetării indică o plasare a României în apropierea mediei europene, de 20%, respectiv un nivel general de risipă într-un interval de 14,56%, respectiv 21,94 %.

Principalele sectoare generatoare de risipă sunt alimentația publică (8,63% la nivel sectorial) și consumul casnic (6,50 % la nivel sectorial).

Legat de analiza tipurilor de produse cu risc de risipă ridicat, producția primară înregistrează pierderi semnificative în domeniul cerealier și în domeniul zootehnic, probabil împreună cu abatorizare.

• Procesarea alimentelor are pierderi mai mari în panificație și industria cărnii.
• Pierderile la produsele de cofetărie, ca și pierderile tehnologice la procesarea cărnii sunt de asemenea semnificative.
• Principalele surse de pierderi în retail țin de produsele deteriorate și cele expirate.

O principală cauză a risipei alimentare în alimentația publică o reprezintă dimensionarea necorespunzătoare a porțiilor oferite clienților, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită, arată analiza IBA.

Alte cauze importante sunt resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncționalități în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârșitul zilei.

Analiza comportamentului consumatorilor, sugerează drept cele mai frecvente cauze incorecta programare a consumului de alimente, ca și obiceiul de a nu lăsa de pe o zi pe alta mâncarea rămasă.

Totodată, studiul indică mari deficiențe legate de comunicarea publică privind măsurile și reglementările adoptate: peste 90% dintre întreprinzători nu au cunoștință despre activitatea și inițiativele naționale în domeniul controlului risipei alimentare.

Pe baza acestor concluzii, IBA face următoarele recomandări:

• Intensificarea comunicării publice legate de risipa alimentară, folosind acele mijloace de comunicare relevante pentru grupurile țintă.
• Întărirea rolului pe care economia sustenabilă, diminuarea pierderilor, îl vor juca în viitoarele programe de finanțare.
• Deschiderea unor programe de retehnologizare și digitalizare la nivelul tuturor verigilor productive ale lanțului alimentar.
• Lansarea unor programe de implementare a unui management de sistem la nivel de firmă, pe principii sustenabile, cu analize de nevoi detaliate și corelarea liniilor de acțiune cu necesitatea de a răspunde acelor nevoi.

Cercetarea poate fi consultată integral aici.