STUDIU: Cercetătorii au reuşit să blocheze o proteină-cheie care contribuie la evoluţia bolii Parkinson

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină Perelman a Universităţii din Pennsylvania, Statele Unite, a identificat o proteină imunitară din creier care ar putea juca un rol major în evoluţia bolii Parkinson, relatează joi revista Science Daily.

Constatările, publicate în revista Neuron, sugerează că blocarea acestei proteine cu ajutorul anticorpilor monoclonali ar putea duce, în cele din urmă, la tratamente care să încetinească evoluţia acestei afecţiuni încă din stadiile incipiente, transmite Agerpres.

Proteina, cunoscută sub numele de GPNMB (glycoprotein nonmetastatic melanoma B), pare să contribuie la răspândirea leziunilor dăunătoare asociate cu boala Parkinson de la o celulă cerebrală la alta.

Oamenii de ştiinţă afirmă că ţintirea acesteia ar putea oferi o nouă strategie pentru încetinirea agravării în timp a bolii Parkinson.

„Mulţi pacienţi cu boala Parkinson sunt diagnosticaţi în stadiile incipiente, când simptomele sunt relativ uşoare, dar în prezent nu există niciun tratament care să încetinească progresia” afecţiunii, a declarat autoarea principală, Alice Chen-Plotkin, profesoară de neurologie la Universitatea din Pennsylvania. „Aceste rezultate preliminare reprezintă un pas promiţător către dezvoltarea unui astfel de tratament”, a precizat cercetătoarea.

Boala Parkinson afectează peste un milion de persoane în Statele Unite, cu aproximativ 90.000 de pacienţi diagnosticaţi în fiecare an.

Deşi cercetătorii nu înţeleg încă pe deplin cauza bolii, oamenii de ştiinţă cunosc de ani de zile că aceasta se răspândeşte treptat în creier, în etape.

O proteină numită alfa-sinucleină joacă un rol central în acest proces. În boala Parkinson, alfa-sinucleina formează aglomerări anormale în interiorul neuronilor. Aceste aglomerări afectează celulele şi se pot deplasa apoi către nuronii sănătoşi din vecinătate, unde continuă să se răspândească.

Pe măsură ce tot mai multe zone ale creierului sunt afectate, simptomele se agravează. Pacienţii pot prezenta tremurături, probleme la mers şi de echilibru şi dificultăţi la înghiţire.

Tratamentele actuale, inclusiv levodopa şi stimularea cerebrală profundă, pot contribui la reducerea simptomelor. Cu toate acestea, nicio terapie aprobată nu s-a dovedit capabilă să încetinească sau să oprească progresia propriu-zisă a bolii Parkinson.

Într-o cercetare anterioară, publicată în 2022, Alice Chen-Plotkin şi colegii săi au identificat GPNMB drept o moleculă importantă implicată în răspândirea alfa-sinucleinei între neuroni. În urma acestei descoperiri, proteina a devenit o ţintă promiţătoare pentru viitoare terapii.

În noul studiu, echipa de cercetători a descoperit că microgliile, celulele imunitare ale creierului, reprezintă o sursă majoră de GPNMB în boala Parkinson. Când neuronii sunt afectaţi sau încep să moară, microgliile din apropiere răspund prin producerea unor cantităţi mai mari de proteină.

Enzimele îndepărtează apoi o parte din GPNMB de pe suprafaţa celulară, permiţându-i să se mişte liber între celulele din creier.

Prin experimente de laborator preclinice, bazate pe neuroni cultivaţi, cercetătorii au dezvoltat anticorpi concepuţi pentru a bloca GPNMB. Anticorpii au împiedicat cu succes răspândirea patologiei alfa-sinucleinei de la o celulă la alta.

„Aceste rezultate sugerează că boala Parkinson ar putea fi determinată de un ciclu care se autoalimentează – alfa-sinucleina se acumulează în neuroni, afectându-i. Afectarea neuronilor declanşează eliberarea de GPNMB, care accelerează răspândirea alfa-sinucleinei, ceea ce duce la leziuni suplimentare”, a declarat Chen-Plotkin. „Întreruperea acestui ciclu ar putea, sperăm noi, să încetinească sau chiar să stopeze răspândirea alfa-sinucleinei în creier şi neurodegenerarea ce urmează”, a adăugat cercetătoarea.

Pentru a afla dacă rezultatele sunt relevante şi în cazul oamenilor, cercetătorii au analizat probe de ţesut prelevate de la 1.675 de creiere stocate în baza Penn Brain Bank.

Echipa de cercetători a descoperit că persoanele purtătoare ale unei variante genetice asociate cu o producţie mai mare de GPNMB prezentau, de asemenea, o patologie mai extinsă a alfa-sinucleinei. Potrivit oamenilor de ştiinţă, constatarea oferă dovezi solide conform cărora GPNMB joacă un rol semnificativ în progresia bolii Parkinson la oameni.

Nivelurile ridicate de GPNMB nu au fost corelate cu markerii asociaţi cu alte afecţiuni neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer.

„Aceste rezultate sunt promiţătoare pentru modelele de laborator şi analiza ţesutului cerebral uman, dar mai avem încă mult de lucru înainte de a putea transpune această terapie la oameni”, a notat Alice Chen-Plotkin. ‘Acestea fiind spuse, rezultatele sunt încurajatoare pe măsură ce continuăm să lucrăm la un tratament inovator pentru boala Parkinson”.