De ce sunt mai frecvente urticariile vara? Medic pediatru: “Soarele, insectele și anumite alimente, printre factorii declanşatori”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mici puncte sau pete roşiatice şi copiii noştri încep să se scarpine nervos. Este primul semn că în corpul lor s-a declanşat o alergie, manifestată prin urticarie. Vara, incidenţa cazurilor de urticarie creşte semnificativ, având în vedere expunerea pielii la înţepăturile de insecte, la căldură şi soare, dar şi la anumite alimente cu seminţe, cum ar fi căpşunele. Dacă micuţul nu are o alergie pe care o cunoaştem, după ce vom încerca să liniştim pruritul, trebuie căutată cauza urticariei. Dr. Luana Lisman, medic pediatru în Spitalul MedLife Braşov, avertizează că atunci când urticaria începe să se întindă pe mare parte din corp şi apar şi dificultăţi de respiraţie, prezentarea la doctor nu mai este o opţiune, ci o urgenţă.

Înţepăturile de insecte, prevenite cu repelente

Studiile arată că în perioada caldă a anului, incidenţa urticariei creşte cu aproximativ 25%, cei mai sensibili fiind copiii şi tinerii.

„Urticaria este o reacție alergică care se produce prin activarea unor celule imune de tipul mastocitelor sau bazofilelor, urmate de eliberarea de histamină. Ea se manifestă prin erupții cutanate, de dimensiuni și forme variate, care provoacă mâncărime dificil de suportat, mai ales de cei mici, care, în general, se scarpină până când îşi fac răni, porţi de intrare pentru tot felul de infecţii. De aceea, recomand părinţilor ca la primele semne să înceapă să tamponeze erupţia cu apă termală, soluții mentolate sau geluri cu efect calmant pentru a reduce pruritul. Erupțiile cutanate pot să apară în orice zonă a corpului. În situaţia în care se cunoaşte alergia copilului, îndepărtarea alergenului va linişti toate simptomele”, a explicat dr. Luana Lisman.

Pediatrul a subliniat că urticaria la copii poate fi produsă de unele alimente cum ar fi ouă, nuci, alune, ciocolată, ciuperci, pește, iar în această perioadă, de fructele cu seminţe cum sunt căpşunele, mure, zmeură, tomate etc, dar şi de înţepăturile de insecte.

„Vara stăm mai mult pe afară, iar şansa de a fi expuşi la înţepăturile de insecte care sunt şi ele active acum, creşte. Urticariile pot apărea după înţepăturile de ţânţari, purice, păianjen, albină, viespe, tigrul platanului şi multe alte insecte. Cei mai mulţi oameni, copii sau adulţi, vor avea doar urticarie, dar există şi o categorie, mai restrânsă, care poate avea probleme serioase după o astfel de înţepătură, mergând până la şoc anafilactic. Când observăm umflarea feţei, mai ales a buzelor şi a limbii, răguşeală şi senzaţia de sufocare, aceasta devine o urgenţă medicală. Există în farmacii tot felul de produse repelente care ne ajută să evităm înţepăturile şi recomand părinţilor să le folosească”, a menţionat medicul pediatru.

Soarele şi căldura, cauze ale urticariei

Administrarea unor medicamente, chiar recomandate de medic, dar şi ⁠contactul cu anumite substanțe ca plasticul, metalul, mucegaiuri, polenuri, păr de animale sunt şi ele factori declanşatori ai alergiei care poate debuta prin urticarie.

„ În funcție de factorul declanșator, urticaria poate fi produsă prin mecanisme imunologice sau declanșată de agenți fizici. Vara, copiii pot face ⁠urticarie solară care apare la câteva minute de la expunerea la soare, dar şi urticaria colinergică declanșată de căldură, o reacţie a pielii la creşterea temperaturii corpului. O afecţiune foarte rară este ⁠urticaria acvagenică care apare la contactul cu apa, dar ceva mult mai des întâlnit este urticaria apărută la contactul pielii cu soluţiile de clorinare din piscine şi bazine de înot, în care mergem mai des în această perioadă. Tot din cauza unor componente chimice netolerate de piele pot apărea urticariile provocate de alergia la detergenţii cu care sunt spălate hainele copiilor. Un alt tip de urticarie favorizată de anotimpul călduros este urticaria produsă de transpiraţia excesivă a corpului, agravată de haine foarte strâmte şi din materiale care nu permit aerisirea corectă a pielii”, a adăugat medicul.

Complicaţiile urticariei la copii

Simptomele, mai spune medicul, trebuie investigate în momentul când perturbă activitățile zilnice ale copilului, acesta nu se poate odihni din cauza pruritului, iar erupţia nu dispare la întreruperea contactului cu alergenul care a declanșat-o.

„Odată cu apariția unor elemente roșii pe pielea copiilor, părinții sunt primii care trebuie să observe ce a declanşat urticaria, pentru că ei îşi cunosc cel mai bine copiii. Tocmai de aceea, de cele mai multe ori, urticaria este tratată cu succes acasă, dar atunci când bubiţele persistă şi se întind din ce în ce mai mult, apar stări de greaţă şi chiar vărsături, ameţeală, consultul medicului pediatru este esenţial. În general, recomandăm tratament cu antihistaminice, sub formă de sirop în cazul celor mici, că este mai uşor de administrat, tratament însoţit, cum spuneam, de soluţii mentolate administrate la nivelul pielii care reduc mâncărimea. De asemenea, recomandăm o dietă alimentară mai uşoară, din care excludem alergenii, dacă identificăm o alergie alimentară, cu cât mai multă hidratare”, a explicat dr. Lisman.

În funcţie de durata evoluţiei, urticariile pot fi acute atunci când durează sub 6 săptămâni, dar şi cronice când depăşesc acest timp.

„În cazul urticariei cronice, putem lua în calcul o boală cu mecanism autoimun cum ar fi tiroidita autoimună, celiachia sau anumiți paraziți, adică nişte cauze inflamatorii. Potrivit studiilor, doar 20-30% dintre cazurile de urticarie evoluează către acest tip. În această situaţie, dincolo de manifestările clinice cu erupţii şi mâncărime apare şi angioedemul, o umflătură dureroasă care se prezintă la nivelul zonelor cu pielea subţire cum ar fi pleoapele, dar şi organele genitale. În această situaţie, dincolo de tratament, recomand părinţilor să ţină un jurnal zilnic cu tot ce face şi mănâncă copilul pentru a ne da seama factorul declanşator. În general, acest gen de alergie trece în maxim un an”, a subliniat medicul.

Apariţia urticariei este influenţată de terenul atopic, adică de predispoziţia la alergii a copilului.

„Studiile arată că în 30-50% dintre cazuri, factorul declanşator este necunoscut, totuşi cauza principală a urticariei la copii sunt infecţiile cu viruşi şi bacterii, urmată de administrarea de antibiotice şi antiinflamatoare nesteroidiene. Dacă urticariile se repetă des, cel mai probabil cauza este alimentară”, a conchis medicul.