G4Media.ro

SONDAJ: Trei din patru români sunt nemulțumiți de infrastructura țării. Autostrăzile reprezintă…

SONDAJ: Trei din patru români sunt nemulțumiți de infrastructura țării. Autostrăzile reprezintă principala prioritate pentru investiţii

Românii sunt cetățenii cei mai nemulțumiți de infrastructura țării lor, se arată într-un sondaj Ipsos. Dacă la nivel global aproximativ o treime din respondenţi se declară nesatisfăcuți în legatură cu infrastructura țării lor, 76% dintre români spun ca sunt foarte nemultumiți sau destul de nemulțumiți cu infrastructura din România.

Autostrăzile (93%), drumurile locale (87%), sistemul de apărare împotriva inundaţiilor (86%), rețeaua feroviară (85%), rețeaua de alimentare cu apă și cea de canalizare (74%) sunt principalale motive de insatisfacție faţă de infrastructura din România. Acestea sunt rezultatele unui studiu desfăşurat de compania de cercetare de piaţă, Ipsos, în 28 de ţări din întreaga lume, la finalul anului 2018.

La nivel global, 32% dintre respondenți declară că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de infrastructura țării lor, faţă de 26% pe plan european. În România, doar 5% dintre cetățeni sunt mulțumiți de infrastructura țării. Prin infrastructură se înțeleg aspecte legate de rețele de drumuri, aeroporturi și căi ferate, utilități – precum energie și apă, internet și alte canale de comunicare.

78% dintre conaţionalii noştri sunt de acord ca România, la nivel de țară, nu întreprinde destul de multe acțiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructură, iar 75% dintre români sunt de acord că investițiile în infrastructură sunt vitale pentru o dezvoltare economică viitoare.  La nivel global, 59% dintre respondenți consideră că țara de rezidenţă nu realizează suficiente acțiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructură. 73% dintre cetăţenii celor 28 de ţări investigate consideră că investițiile în infrastructură sunt vitale pentru dezvoltare, rezultatul fiind unul apropiat de cel obținut de România.

O analiză la nivel sectorial plasează România printre ultimele țări din punctul de vedere al calității percepute de români asupra celor mai multe ramuri ale infrastructurii. Excepție face infrastructura digitală, unde ocupăm locul al nouălea, la paritate cu Cehia. Infrastructura digitală – precum viteza internetului sau rețeaua de fibră optică 5G – este apreciată ca fiind de bună calitate de către 62% dintre români, cu mult peste media globală de 54%.

Calitatea aeroporturilor este considerată foarte bună sau destul de bună de către 33% din români, acesta fiind și cel mai mic rezultat înregistrat pentru acest aspect la nivelul tuturor țărilor analizate. Pe plan global, procentul celor care oferă un scor bun pentru acest indicator este 67%.

Doar 5% dintre români apreciază calitatea autostrăzilor ca fiind bună – o discrepanţă uriaşă faţă de media globală (50% dintre repondenți). Majoritatea românilor (93%) sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de calitatea autostrăzilor, iar 83% consideră că îmbunătățirea calității autostrăzilor și a drumurilor naționale ar trebui să fie o prioritate a țării. Drumurile locale sunt apreciate ca fiind bune de 12% dintre români, comparativ cu 41% dintre locuitorii ţărilor investigate. Printre prioritățile menționate de români se află și drumurile locale, 79% considerând necesară o îmbunătățire a acestora.

Rețeaua feroviară este apreciată de 8% dintre români ca având o calitate bună, în timp ce la nivel global 41% dintre respondenți afirmă că infrastructura feroviară are o calitate bună sau chiar foarte bună în țara lor. 65% dintre români declară că rețeaua feroviară este o prioritate în procesul de dezvoltare și îmbunătățire a infrastructurii.

Sistemul de apărare împotriva inundațiilor este văzut ca având o calitate bună de către 10% dintre români, comparativ cu 28% la nivel global. Un scor de satisfacţie mai mic decât România este obținut doar de Italia (9%). Și acest aspect al infrastructurii este important pentru români, 6 din 10 considerându-l o prioritate pentru țară.

Calitatea sistemului de generare a energiei electrice este apreciată ca fiind bună sau foarte bună de către 26% dintre români, la nivel global rezultatul fiind de 43%. 6 din 10 români sunt nemulțumiți de calitatea infrastructurii generatoare de electricitate iar o treime din respondenți consideră că îmbunătățirea calității ar trebui să fie o prioritate pentru țară. Spania este singura țară care înregistrează un scor mai mic la acest capitol (24% satisfacţie). Referitor la energia nucleară, 19% dintre români apreciază această componentă a infrastructurii ca fiind una destul de bună sau foarte bună, ceea ce ne plasează in faţa unor ţări precum Italia, Polonia și Serbia. Global, 31% din respondenți evaluează pozitiv acest aspect al infrastructurii.

Rețeaua de alimentare cu apă și cea de canalizare este percepută ca având o calitate bună de 1 din 4 români – cel mai mic procent obținut comparativ cu toate țările analizate (media globala depăşeşte 50%).

Doar 19% dintre românii care au răspuns la acest studiu consideră că regiunea în care locuiesc beneficiază de resursele necesare pentru investițiile în infrastructură, faţă de 29% din respondenţii pe plan global. Peste jumătate dintre cetățenii României sunt de acord că părerile comunităților locale cu privire la infrastructură ar trebui luate în considerare, chiar dacă acest lucru ar putea provoca o întârziere a acțiunilor în acest domeniu. 7 din 10 români consideră că țara noastră nu face suficient pentru a implica cetățenii în decizii ce țin de alegerea domeniilor de investiții în infrastructură.

Legat de investițiile străine în infrastructură, 68% dintre români sunt de acord ca acestea să se realizeze dacă astfel s-ar accelera procesul de îmbunătățire a actualei infrastructuri. Dintre țările analizate, doar în Serbia și Arabia Saudită există ponderi mai mari ale celor ce agrează investițiile străine în infrastructură.  La nivel global doar jumatate (49%) dintre respondenți sunt deschiși către o astfel de metodă de a îmbunătăți infrastructura țării lor.

Prioritățile de investiții în infrastructura ţării noastre sunt strâns corelate cu motivele de nemulțumire cu privire la acest domeniu: autostrăzi, drumuri locale, rețea feroviară, protecție împotriva inundațiilor și respectiv rețeaua de apă și canalizare.

Studiul Ipsos – al treilea grup mondial de cercetare de piaţă – s-a desfăşurat online la finalul anului 2018, în rândul a 20.286 de cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 16 si 64 de ani, din Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Peru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria. Rezultatele pentru România se bazează pe un eşantion de 500 de repondenti, reprezentativ la nivel urban.

În România, grupul Ipsos este prezent prin două entităţi, Ipsos România şi Ipsos Interactive Services şi are peste 1.000 de angajaţi.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Electoratul a rămas cu percepţia că PSD n-a făcut nimic.

  2. După parerea mea in viitorul executiv, după caderea actualului, trebuie impusa cate o persoana responsabilă pentru fiecare obiectiv cu sarcini precise si termene clare de executie.

    Ministerul Transporturilor sau CNADR sunt structuri amorfă si parazite. Incapabile.
    Spre exempluo persoana bine pregatita profesional, cu experienta si reputatie sa fie mandatate sa faca 250 km de autostrada pe an.
    Se pot transfera /delega competențe ca aceasta persoana fizica sau juridica ca sa faca acest proiect.
    Cu clauza de rezolvare.
    Poate fi si o firma internațională.
    Pana acum s-a facut cu greu 30 km /an de autostrada.
    Si se plimbă Cucul din santier in santier.
    Si tot 30 km de autostrada.
    Si la Spitale la fel.
    Niciun spital.
    Infrastructura feroviară ar fi urgenta.
    Si aeroporturile.
    Persoanele desemnate trebuie sa comunice in aceasta problema numai cu Prim Ministrul.
    Care va veni.

  3. Avem bani sa le facem?
    Avem bani sa le intretinem care in timp costa mai mult ca si construirea lor.
    De ex. ungurii exporta enorm si isi acopera cat de cat costurile cu intretinerea lor.
    Multinationalele ce impozite platesc? Ati vazut in vest cum sunt impozitate?
    Impozit progresiv exista ca in vest? Solicariatea din vest exista la noi?
    Vrem o tara ca afara? Asta costa enorm.
    Eu cred ca nu ne permitem, suntem inca prea saraci.

    • Cred ca ne putem dezvolta repede infrastructura.
      Sunt solutii.
      Împrumut pentru dezvoltare.
      Concesionare.
      China.
      Solutii sunt.
      Pentru ca in fiecare an sa facem: 250 km autostrada,
      3 spitale, 3 aeroportur 300 km de infrastructura feroviară reparată.
      Sa fie Ro brazdata de santiere
      Nu s-ar goli satele si orasele.
      Ungaria, Slovacia, Cehia si fosta Germania democrată ,de la Bukuresti la Dresda pe 1500 de km, sunt santiere fara numar.
      Asa cum am spus solutii sunt.
      Apropo de Hungaria:
      a brazdat tara cu autostrăzi din împrumuturi.
      Si banii împrumutați nu au fost sifonati ca la Ro.
      Banii împrumutați pentru autostrăzi a adus dezvoltare si exporturi considerabile.
      La noi oameni politici responsabili nu sunt.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.