SONDAJ: Cei mai mulți dintre americani nu doresc ca Trump să fie pus sub acuzare și îndepărtat din funcție

Cei mai mulți dintre americani se opun punerii sub acuzare și îndepărtării din funcție a președintelui Donald Trump, potrivit unui nou sondaj de opinie dat publicității în Statele Unite. Ancheta realizată de Monmouth University a venit la doar câteva săptămâni după ce Camera Reprezentanţilor a respins o moţiune prezentată de democratul Al Green ce solicita lansarea procedurii de destituire a liderului de la Casa Albă, invocând „atacurile rasiste” la adresa a patru parlamentare ale Partidului Democrat provenind din rândul minorităţilor.

Rezultatele sondajului complică și mai mult eforturile democraților care vor ca președintele să fie demis cât mai rapid din funcție, susținerea populară pentru această initiativă fiind în acest moment una scăzută. În plus, destituirea lui Trump, care este o idee îmbrățișată mai ales de aripa radicală a democraților, nu este susținută de către moderații din partid. Câteva zeci dintre aceștia se opun inițiativei, de teamă că acest lucru va energiza și mai mult baza electorală a republicanului.

Potrivit sondajului realizat de Monmouth University, 59% dintre americanii chestionați au afirmat că Trump nu trebuie pus sub acuzare și obligat să părăsească funcția.

Ancheta dezvăluie existența unei diviziunii clare pe linii de partid în ceea ce privește posibilitatea  Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților, dominat de democrați, să continue ancheta sa de punere sub acuzare a lui Trump (așa-numita procedura de impeachement). În timp ce 72% dintre democrați consideră că o astfel de investigație este „o idee bună,” doar 39% dintre independenți și 8% dintre republicani sunt de aceeași părere.

Doar 1 din 5 americani crede că o eventuală procedură de impeachement ar duce cu adevărat la îndepărtarea lui Trump din funcția de președinte.

Printre cei care simt că o astfel de procedură este „o idee bună,” 18% citează nevoia de a urmări dovezile, 17% afirmă că Trump a încălcat legea, 17% indică caracterul moral al lui Trump, 16% afirmă că politicile președintelui sunt problematice, 11% exprimă îngrijorări cu privire la chestiuni privind rasismul și imigrarea, 10% spun că Trump acționează de parcă „ar fi deasupra legii” și trebuie ca el să fie tras la răspundere, 9% doresc transparența unei anchete publice, 7% spun că Trump este necinstit, iar 7% afirmă că este nepotrivit sau necalificat pentru funcția de președinte al Statelor Unite.

Printre americanii care spun că declanșarea procedurii de impeachement este „o idee proastă,” principalele motive includ sentimentul că „Trump nu a făcut nimic rău” (27%), că ancheta ar fi o pierdere de timp și bani (22%), că ancheta ar urmă să fie o „vânătoare vrăjitoare” partizană (13%), că Trump a făcut o treabă bună în calitate de președinte (12%), iar Congresul ar trebui să se ocupe de alte probleme (10%).

Printre cei chestionati care dezaprobă felul în care Trump se achită de funcția de președinte, dar simt că punerea lui sub acuzare este „o idee proastă” în acest moment, 26% spun că aceasta ar fi o risipă de resurse, 16% afirmă că ancheta va avea consecințe negative la urne pentru democrați, 16% cred că ea ar veni prea târziu în mandatul lui Trump, 10% consideră că Trump nu a făcut nimic care să necesite îndepărtarea lui din funcție, 10% sunt de părere că procedura nu își are rostul, deoarece Senatul nu îl va îndepărta din funcție, 8% spun că Congresul ar trebui să fie concentrat pe alte probleme, iar 7% consideră că o anchetă ar fi „o acțiune proastă” pentru țară.

Procedura de impeachement împarte democrații
Sondajul Monmouth University a venit în contextul în care președintele Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților, democratul Jerry Nadler (New York), a confirmat în urmă cu câteva zile declanșarea unei anchete de către comitetul său legată de destituirea lui Trump.

Saptamâna trecută, Nadler a trimis o scrisoare prin care a cerut altor patru democrați, președinți ai unor comitete din Camera Reprezentanților care conduc în prezent investigații legate de Trump, să îi pună la dispoziție documente care să ajute ancheta comisiei sale cu privire la posibile obstrucții și alte abuzuri, ceea ce ar putea duce la depunerea de articole de impeachement împotriva președintelui.

Nadler le-a scris președintelui Comitetului privind informații (Adam Schiff, California), președintelui Comitetului de supraveghere și reformă (Elijah Cummings, Maryland), președintelui Comitetului privind serviciile financiare (Maxine Waters, California) și președintelui Comitetului privind afacerilor externe (Eliot Engel, New York).

Inițiativa acestora nu este susținută însă de majoritatea liderilor democrați, în frunte cu speaker-ul Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi (California). Până în acest moment, Pelosi a rezistat eforturilor democraților radicali de a declanșa o anchetă formală de punere sub acuzare a președintelui. În schimb, ea a declarat că preferă continuarea investigațiilor desfășurate de diverse comitete din Cameră legate de finanțele președintelui și relațiile sale de afaceri, simultan cu investigațiile suplimentare deschise în timpul anchetei fostului procuror special, Robert Mueller, care a investigat dacă regimul de la Kremlin s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016.

„Pentru a ne proteja democrația și Constituția noastră, democrații din Congres continuă să legifereze, să investigheze și să judece,” a scris Pelosi într-o declarație publicată la începutul acestei luni.

Diviziunile pe acest subiect existente în cadrul Partidului Democrat, care deţine majoritatea în camera inferioară a Congresului american, au fost reflectate și de respingerea în iulie, de către Camera Reprezentanților, a unei moţiuni ce solicita lansarea unei proceduri de destituire a preşedintelui Trump. Textul moţiunii, prezentat de democratul Al Green, a fost respins cu o largă majoritate (332 de voturi pentru şi 95 împotrivă), fiind pentru prima oară când membrii Camerei Reprezentanţilor au fost chemaţi să se pronunţe în legătură cu destituirea miliardarului republican, de la alegerea sa în funcţia de preşedinte al SUA, în 2016.

Analiștii americani cred că riscul pentru democrați este acum uriaș. Orice vot legat de destituirea lui Trump nu va face altceva decât să dividă și mai mult democrații din Congres. În timp ce cel puțin 86 de membri democrați din Camera Reprezentanților sprijină lansarea procedurilor de impeachment împotriva președintelui Trump (potrivit unei analize ABC News), merită subliniat că efortul lui Green nu s-a bazat pe constatările raportului realizat de către Mueller, privind posibila colaborare dintre campania lui Trump și Rusia.

Multe dintre acțiunile democraților, cel puțin în ultimii doi ani, s-au bazat pe ideea că ancheta lui Mueller va oferi dovezi clare și imputabile ale amestecului Kremlinului în campania electorală a republicanului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar democrații încearcă acum, printr-o serie de audieri și investigații suplimentare, să demonstreze că există suficiente detalii în raportul final care demonstrează că Trump a colaborat totuși cu Rusia pentru a deveni președinte, iar acest lucru constituie un motiv suficient pentru a fi demis.

În sfârsit, așa cum am văzut și din sondajul Monmouth, eforturile unor democrați de a-l destitui pe președinte sunt complicate de lipsa de susținere în rândul opiniei publice de peste Ocean. Patrick Murray, directorul Monmouth University Polling Institute, a rezumat cel mai bine această atitudine a americanilor: „Ținând cont de majoritatea lucrurilor, Donald Trump nu este un președinte popular, dar apetitul pentru punerea lui sub acuzare ramâne scăzut.” (Conform sondajului Monmouth, 40% dintre cei intervievați aprobă felul în care Trump se achită de obligațiile de președinte, în timp ce 53% dezaprobă acest lucru).

De partea lor, niciun republican din Congres nu sprijină în acest moment procedura de impeachement. Justin Amash a fost singurul membru al Partidului Republican din Cameră care a susținut îndepărtarea lui Trump din funcție, în contextul raportului lui Mueller, dar el a anunțat în luna iulie că părăsește partidul, devenind independent. Multi analisti cred ca, la o adică, republicanii îşi vor mobiliza eforturile în faţa unei campanii de destituire a lui Trump pe care o percep ca exagerată şi arogantă.

Comentatorii consideră că nu este exclus ca preşedintele Trump să iasă întărit în urma eforturilor democrațiilor de a-l demite, iar susținerea lui în rândul republicanilor sa crească constant. Ideea că preşedintele este vânat inutil de democrați ar putea să ajute la mobilizarea bazei sale electorale, făcând ca alegătorii republicani sau independenţii care preferă Partidul Republican să iasă în număr mare la vot în noiembrie viitor.

Cum se demite un președinte
Procedura de înlăturare din funcție a președintelui Trump este una extrem de dificilă, fără șanse certe de reușită și, mai mult, ar putea complica viața democraților într-un moment în care partidul se pregăteste pentru alegerile cruciale pentru Casa Albă din 2020.

În ciuda radicalizării discursului unora dintre politicienii democrați și a susținerii covârșitoare de care înlăturarea lui Trump se bucură printre suporterii lor, ipoteza unei proceduri de destituire a actualului președinte, cunoscută sub numele de impeachment, rămâne o eventualitate foarte îndepărtată și o mișcare riscantă.

Chiar dacă democrații sunt acum majoritari în Camera Reprezentanților, lucru care va face ca, foarte probabil, solicitările privind demiterea lui Trump să se înmulțească, Senatul – care va avea cuvântul final – este încă în mâinile republicanilor. Va trebui să existe dovezi irefutabile despre vinovăția lui Trump (colaborarea cu Rusia pentru a câștiga scrutinul prezidențial din urmă cu doi ani, obstrucționarea justiției etc.) pentru ca o parte dintre republicani să aprobe demiterea liderului de la Casa Albă.

O procedură de punere sub acuzare (impeachment) este procesul formal prin care un președinte american aflat în funcție poate fi acuzat de abateri. Articolele de punere sub acuzare sunt lista de acuzații formulate împotriva președintelui. Vicepreședintele și alți oficiali americani pot să fie supuși acestei proceduri.

În principiu, înlăturarea celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ar trebui să se bazeze pe informaţii pe care cineva (Robert Muller sau alt investigator) le obţine în urma unei anchete şi care ar putea duce la punerea sub acuzare a liderului american. Cazul începe în faţa Camerei Reprezentanţilor, unde orice membru poate cere lansarea procedurii de punere sub acuzare a lui Trump.

Speaker-ul camerei inferioare, ca lider al partidului majoritar, are sarcina de a determina dacă trebuie sau nu să declanșeze o anchetă privind presupusele abateri ale președintelui.

Dacă va exista o decizie de a începe procedura de impeachment, speaker-ul Pelosi va hotărî dacă Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților se va ocupa de anchetă sau dacă va fi format un comitet special separat. Dacă președintele Camerei încredințează sarcina anchetei Comitetului Judiciar, nu există nicio limită de timp pentru ca investigația să fie finalizată și, la discreția președintelui comisiei, va fi programată o audiere publică, unde urmează să se supună la vot articolele de punere sub acuzare.

O majoritate simplă a membrilor comisiei ar trebui să voteze în favoarea aprobării unui articol sau a articolelor de punere sub acuzare pentru ca procesul să ajungă în fața Camerei Reprezentanților. Comitetul Judiciar al Camerei este în prezent format din 24 democrați și 17 republicani; este necesar ca 21 dintre voturi să fie favorabile procedurii.

Fiecare articol de punere sub acuzare, care este adoptat cu majoritate simplă de voturi în comisie, va fi apoi votat de către Camera Reprezentanților. Dacă vreunul din aceste articole obține un vot majoritar simplu, care este de 50% plus un vot suplimentar, aceasta înseamnă că președintele este pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților.

După votul din Camera Reprezentanților, Senatul este însărcinat cu organizarea procesului legat de procedura de impeachment în care există un prag mai mare de voturi necesare care trebuie atins pentru ca procedura să aibă succes. Asta înseamnă că, în Senat, un număr mai mare de aleși trebuie să voteze în favoarea condamnării decât în Camera Reprezentanților.

În Cameră, este necesară o majoritate simplă, iar în Senat este nevoie de o majoritate de două treimi (67%). Dacă Senatul nu reușește să adune numărul necesar de voturi, atunci președintele va fi doar pus sub acuzare (impeached), dar nu va fi înlăturat din funcție. Așa s-a întâmplat în cazurile de impeachment de până acum.

De două ori de-a lungul istoriei, Camera Reprezentanţilor a pus sub acuzare formală doi preşedinţi (Andrew Jackson şi Bill Clinton), dar cazurile au fost respinse după ce Senatul nu a reuşit să strângă cele două treimi necesare condamnării şi înlăturării vreunuia dintre cei doi lideri.

De asemenea, Richard Nixon a fost foarte aproape de a fi pus sub acuzare, însă a demisionat înainte ca acest lucru să se producă efectiv (Comitetul Juridic al Camerei a aprobat trei articole vizând punerea să sub acuzare în legătură cu scandalul Watergate). Cu alte cuvinte, până în acest moment, Statele Unite nu şi-au înlăturat niciodată preşedintele cu ajutorul acestui mecanism.

În cadrul procesului din Senat, congresmenii din Camera Reprezentanților acționează ca niște procurori, în timp ce președintele este aparat de avocații săi. El nu trebuie să apară în persoană în fața senatorilor. Procesul din Senat este prezidat de judecătorul șef al Curții Supreme.

Dacă președintele Trump va fi înlăturat din funcție, există două variante: fie vicepreședintele Mike Pence îi va lua locul, fie va fi urmat cursul normal al liniei de succesiune la funcția de lider al Americii.

Interesant de menționat este că, în timp ce Senatul are puterea de a înlătura un președinte din funcție în urma procesului de impeachment, el nu are puterea de a trimite un președinte la închisoare. În acest caz, înlăturarea din funcție este singura pedeapsă pe care o poate primi președintele, care poate însă face obiectul unor acuzații penale separate, ulterior (acestea ar putea ele însele să ducă la amenzi usturătoare și chiar detenție).

În plus, un președinte poate continua să guverneze chiar și după ce a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanților. Spre exemplu, după ce Bill Clinton a fost pus sub acuzare pe 19 decembrie 1998, el a rămas președinte pentru încă un an, timp în care a fost achitat în procesul desfășurat în Senat.

Analiștii au notat că, în timp ce Clinton a continuat să-și exercite atribuțiile, iar procedura de impeachment nu a avut niciun impact juridic sau oficial, moștenirea lui este afectată și acum de procedura declanșată în urmă relației pe care a avut-o cu Monica Lewinsky.

În ceea ce privește justificarea pentru punerea sub acuzare a președintelui american, Constituția enumeră „trădarea, luarea de mită sau alte crime și delicte mari,” dar caracterul vag al celei de-a treia opțiuni a provocat probleme în trecut, atât în cazul lui Andrew Johnson, cât și în timpul procedurilor care l-au vizat pe Bill Clinton. Iar analiștii cred că „nimeni nu știe cu adevărat” ce este inclus sau nu în mod specific în definiția largă ce există în Constituția Statelor Unite.

Foto: G4Media.ro

Surse: Mommouth Unversity Poll, USA Today