Sondaj 2026: 73% dintre copiii de 12–17 ani petrec peste 3 ore zilnic online, iar 66% nu au limite parentale / Ce spun datele, ce spun instituțiile și ce spun chiar adolescenții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea copiilor din România petrec o parte semnificativă a zilei în mediul digital, adesea fără restricții clare și fără o intervenție parentală constantă. Potrivit unei cercetări sociologice prezentate la începutul anului 2026, realizată în noiembrie–decembrie 2025 pe un eșantion de 1.652 de copii cu vârste între 12 și 17 ani, 73% petrec online cel puțin trei ore într-o zi obișnuită de școală, iar 66% spun că timpul petrecut pe internet nu le este limitat în niciun fel.

Fetele petrec mai mult timp online decât băieții (75% vs. 71%), iar copiii din mediul urban mai mult decât cei din rural (76% vs. 70%).

În acest context, expunerea la cyberbullying, conținut nepotrivit, pariuri online sau contacte cu persoane necunoscute devine frecventă, iar reacțiile de protecție rămân minime.

Șase din zece copii ajung să creadă că hărțuirea online face parte din viața lor de zi cu zi, pentru că riscul nu îi mai sperie, ci se banalizează. Aproape 6 din 10 copii au asistat la situații de jignire, umilire sau amenințare online. 68% au văzut conținut care i-a speriat sau nu era potrivit vârstei lor. Doar 5% spun că cer ajutorul unui adult.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, a menționat și un fenomen tot mai vizibil în rândul adolescenților, respectiv sevrajul digital, iar timpul petrecut pe internet crește odată cu vârsta. 

„Iar când li se ia telefonul din mână? Nu știu dacă ați încercat, dar o bună parte dintre ei, aproape 22% dintre copiii români cu vârste de 11 și 15 ani experimentează ceea ce specialiștii numesc sevraj psihologic, adică neliniște, anxietate, agitație. Și poate cel mai periculos și cel mai dureros aspect este că doar 5% dintre copiii care trec printr-o experiență neplăcută cer ajutorul unui adult. Asta nu pentru că nu au adulții în preajmă, ci pentru că s-au învățat cu internet-ul. Pur și simplu așa funcționează.Că cyberbulling-ul face parte, de exemplu, din regulile jocului, că imaginile violente sunt doar parte din scroll-ul zilnic.”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.

În completare, sociologul Ciprian Grădinaru a explicat că suprapunerea acestor experiențe produce o adaptare psihologică periculoasă, respectiv reacțiile de alertă scad, iar comportamentele nocive sunt tolerate sau ignorate, ceea ce îi face pe copii mai puțin emaptici.

Contactul cu străini, vulnerabilitate proporțională cu timpul online

Aproape 1 din 2 copii a fost contactat de un străin online, a mai reieșit din sondajul realizat cu adolescenții, iar probabilitatea crește semnificativ la cei care stau peste 3 ore zilnic pe internet. Dintre cei contactați, aproximativ 30% au fost puși în situații deranjante sau li s-au cerut lucruri nepotrivite. Un reprezentant al structurilor de combatere a criminalității informatice prezent la lansarea sondajului a afirmat că multe abuzuri „se întâmplă în camera de alături”, în timp ce părinții sunt la câțiva metri distanță. „Părinții stau la câțiva metri de copil, iar infracțiunea se desfășoară în momentul respectiv. De aceea trebuie să fim atenți ca părinți”, a spus Andrei Florescu.

FOTO: screenshot Sondaj 2026 adolescenți

Țările care discută interzicerea accesului minorilor

În contextul acestor date, reprezentantul ANCOM a explicat că discuțiile privind limitarea sau interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale sunt în curs la nivel internațional. „În momentul de față, o lege aplicabilă în acest sens are Australia. Celelalte state europene se află fie în proceduri parlamentare, fie în fază de analiză”, a precizat Călin Zvancea.

El a afirmat însă că orice normă națională trebuie corelată cu reglementările europene deja existente, în special cu Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), și că problema majoră rămâne aplicabilitatea practică. „Trebuie să ne gândim cum ar putea fi ocolite regulile. Minorii cunosc deja mecanisme tehnice prin care pot evita restricțiile”, a avertizat oficialul.

În paralel, la nivel european, se discută despre verificarea vârstei pe platformele cu conținut de risc (jocuri de noroc, conținut pentru adulți), responsabilizarea platformelor prin evaluări de risc, obligații clare privind protecția minorilor. În dezbatere a apărut clar tensiunea dintre două direcții interzicerea accesului sub o anumită vârstă sau educația digitală timpurie.

Reprezentantul ANCOM a precizat că discuția despre verificarea vârstei trebuie purtată atent, inclusiv din perspectiva protecției datelor, menționând că există soluții tehnice care pot confirma doar criteriul de vârstă fără a transmite date personale complete.

În același timp, reprezentantul Directoratul Național de Securitate Cibernetică a insistat că educația rămâne soluția pe termen mediu și lung. „Elementele reactive intervin după ce fapta s-a produs. Noi trebuie să prevenim.”

„Erodarea atenției”

O elevă prezentă la dezbatere a spus că fluxul de clipuri scurte, informații rapide și validare instantanee produce o „erodare a atenției”.

„Nu mai avem răbdare să verificăm informațiile, să empatizăm sau să identificăm pericolul”, a spus Isabela Zybaczynski, descriind mecanismul intern al rețelelor sociale care captează atenția prin recompense rapide.

„Fără această răbdare, cu această lipsă acută de răbdare, nu mai avem timp să verificăm informațiile. Nu mai avem timp să empatizăm cu ceilalți, ceea ce duce la apariția fenomenelor precum cyberbullying-ul și alte forme de agresivitate online. Nu mai avem răbdare să ne gândim cine se află în spatele ecranului, nu mai stăm să analizăm dacă poate exista un pericol. De aici ajungem la o mulțime de situații grave – de la expunere excesivă până la doxing și alte abuzuri.

Ce vreau să subliniez este că, atunci când vine vorba de internet, toată lumea se gândește la problemele mari, evidente, precum cele pe care le-am menționat. Însă, din perspectiva mea, problema de bază este chiar această lipsă de răbdare și modul în care platformele sunt construite pentru a ne capta și fragmenta atenția.”

Date din sondaj

• 74% dintre copii au fost expuși la conținut care îi îndeamnă să parieze. 1 din 10 a participat cel puțin o dată la astfel de activități.
• 74% au văzut reclame la alcool sau alte substanțe interzise minorilor
• 60% au văzut provocări periculoase online
• 24% recunosc că își ascund activitatea online
• Adolescenții de 15–17 ani sunt mai expuși riscurilor decât cei de 12–14 ani: 53% dintre cei peste 15 ani au fost contactați de străini (față de procente mai mici la grupa 12–14 ani)
• 84% dintre cei peste 15 ani au acces nelimitat la site-uri
• Timpul petrecut online crește semnificativ odată cu vârsta (80% dintre cei peste 15 ani stau peste 3 ore/zi)

   

   

• Fetele petrec mai mult timp online decât băieții (75% vs. 71%)
• Fetele sunt mai frecvent contactate de persoane necunoscute (50%)
• Băieții ascund mai des activitatea online (31%)
• 35% dintre copii au profil public pe rețele sociale
• Aproape 30% dintre copiii 12–14 ani au cont nerestricționat
• Doar 6% spun că nu au cont pe rețele sociale
• Majoritatea copiilor recunosc că pariurile online pot crea dependență. Fetele percep riscul dependenței mai clar decât băieții (78% vs. 63%)
• Participarea la comportamente riscante: 4% au participat la provocări periculoase („challenge-uri”) 1 din 10 a pariat online / 3% au comandat alcool/alte substanțe interzise minorilor
• Doar 9–10% dintre părinți folosesc aplicații de control parental, 25% limitează verbal timpul, 66% nu impun nicio limită

Sondajul poate fi vizionat INTEGRAL AICI.