Situație inedită în SUA: Economia puternică îi face pe americani să nu se mai angajeze în poliție și armată

Americanii nu se mai înghesuie să se angajeze în forțele de poliție și în armată, o situație despre care analiștii susțin că se datorează în mare măsură economiei Statelor Unite, care este puternică și traversează o perioadă de creștere importantă. Potrivit datelor, aplicațiile de angajare au scăzut la 66% din departamentele de poliție din întreaga țară, în timp ce, pentru prima dată în ultimii treisprezece ani, armata nu și-a îndeplinit obiectivul anual de recrutare, reușind să atragă în rândurile ei doar 70.000 de recruți în 2018, cu 8.5 procente mai puțin decât își fixase ca obiectiv. Americanii preferă să ocolească slujbele din domeniul militar și din forțele de poliție, concentrându-se pe piața muncii private, aflată într-o expansiune semnificativă și unde salariile sunt mai atractive.

Publicația Washington Post a scris recent că interesul americanilor de a deveni polițiști a scăzut semnificativ la nivelul întregii țări. În Nashville (Tennessee) de exemplu, aplicațiile pentru locurile de muncă în poliție au scăzut de la 4.700 în 2010 la 1.900 anul trecut. În Seattle (Washington), cererile au scăzut cu aproape 50% într-un departament unde salariul de pornire este de 79.000 de dolari. O scădere a numărului de aplicații s-a înregistrat chiar și la Biroul Federal de Investigații (FBI), de la 21.000 de aplicații depuse în medie anii trecuți la 13.000 în anul fiscal trecut (o campanie agresivă de marketing a dus ulterior la o nouă creștere a numărului de aplicanți).

Mai mult, departamentele de poliție întâmpină probleme majore și în menținerea ofițerilor aflați deja în funcții. Un sondaj realizat în aproape 400 de departamente de poliție de către Police Executive Research Forum (PERF), o organizație națională a șefilor de departamente cu sediul la Washington D.C (https://www.policeforum.org), a indicat că 29% dintre cei care și-au părăsit voluntar slujba de polițiști fuseseră angajați în urmă cu mai puțin de un an. În cazul a 40% dintre polițiștii care au renunțat la funcție, aceștia fuseseră angajați de mai puțin de cinci ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Înlocuirea polițiștilor care renunță la slujbă sau ies la pensie a devenit și ea din ce în ce mai dificilă. Aproape 66% din cele aproape 400 de departamente ale poliției chestionate în raportul PERF au declarat că numărul aplicațiilor a scăzut, iar comandanții susțin că iau în considerare diferite variante pentru a stimula numărul de aplicanți (eliminarea cerinței de a avea o diplomă de liceu, relaxarea regulilor privind utilizarea anterioară a drogurilor și relaxarea politicilor în ceea ce privește tatuajele, atragerea mai multor candidați din rândul minorităților și al femeilor etc.).

Statisticile Bureau of Justice arată că trendul reducerii numărului de polițiști pe cap de locuitor a fost stabil timp de 20 de ani. Deși populația americană a crescut de la 267 milioane în 1997 la 323 milioane în 2016, numărul de ofițeri la 1.000 de americani a scăzut de la 2.42 în 1997 la 2.17 în 2016. Dacă în 2013 în America existau 725.000 de polițiști, numărul lor este în prezent de circa 701.000. De exemplu, metropola Houston ar trebui să aibă încă 2.000 de ofițeri de poliție pentru a avea o forță eficientă.

În ceea ce privește motivele principale ale acestei scăderi semnificative, șefi de poliție și comandanți prezenți în urmă cu câteva zile la o reuniune PERF în capitala federală au oferit mai multe motive, între care modificarea percepției imaginii poliției americane după o serie de incidente produse în ultimii ani în care au fost împușcați civili (în special afro-americani), intensificarea controlului din partea publicului și al mass-media, datorită dezvoltării tehnologiei și al canalelor media sociale, posibilitatea tot mai mare ca polițiștii să fie trimiși în judecată din cauza deciziilor pe care le iau în anumite situații, înmulțirea cazurilor în care ofițerii sunt acuzați de brutalitate etc. Foarte importantă este însă și starea economiei americane, deoarece industria privată oferă salarii mai atractive, care îi fac pe americani să prefere slujbele civile.

Optimismul economic din Statele Unite a fost citat din nou, alături de scăderea generală a interesului pentru serviciul militar în rândul tinerilor, drept principalul motiv pentru care, pentru prima dată în treisprezece ani, armata nu a reușit să-și îndeplinească obiectivul anual de recrutare. Astfel, în septembrie, oficialii armatei SUA au anunțat că au recrutat doar 70.000 de recruți în anul fiscal 2018, cu 8.5% mai puțin față de ținta de 76.500 de recruți. Problema este cu atât mai delicată cu cât președintele Donald Trump a promis că va extinde forțele militare.

Ultima dată când armata nu și-a îndeplinit obiectivele de recrutare a fost în anul 2005, într-un moment în care războiul din Irak era la apogeu. Ziariștii de la ABC News, care au relatat despre această situație, au scris că cei 70.000 de recruți sunt mai mult decât recruții pentru celelalte trei servicii militare combinate, dar, ca cel mai mare serviciu, US Army are întotdeauna cel mai important obiectiv de recrutare.

Oficiali din armată responsabili cu managementul și recrutarea personalului au declarat pentru AP că eșecul de a îndeplini obiectivul de recrutare din acest an va duce la schimbări în modul în care armata va face recrutări. Aceștia au spus că US Army se va concentra mai mult pe canalele media de comunicare sociale și vor stabili mai multe contacte cu competițiile de jocuri video.

În plus, ei au susținut că armata americană va continua să angajeze doar aplicanți calificați, după ce US Army a fost criticată că, pentru a-și atinge obiectivele, a crescut numărul de derogări acordate unor recruți care, în mod normal, nu ar fi eligibili să intre în armată. Astfel, în august 2018, statisticile armatei au indicat că numărul de derogări pentru teste pozitive privind consumul de droguri și alcool a crescut la 1.05 la sută, în creștere ușor față de cele 0.79% acordate în 2017 (derogările privind incidente mai grave au crescut și ele la 2.88% în aceeași perioadă, de la 2.38% în 2017).

Într-un interviu pentru Foreign Policy, Mark Esper, care este Secretary of the Army, a afirmat că, pentru a crește numărul de recruți, US Army “a dezvoltat o strategie holistică,” care include trimiterea pe teren a sute de noi angenți de recrutare și mutarea centrelor de recrutare în orașele în care trebuie să crească numărul de recruți, țintele fiind 22 de metropole care au populație importantă de tineri.

În ceea ce privește noii recruți, oficialul a spus că a crescut numărul de luni dedicate pregătirii și s-a îmbunătățit programul de antrenament, obiectivul final fiind acela de a crea “soldați foarte capabili, care sunt puternici din punct de vedere fizic, duri din punct de vedere mental, drepți din punct de vedere moral, inteligenți din punct de vedere intelectual” și care “vor fi cei care ne vor conduce spre succes pe câmpul modern de luptă.”

Surse: Washington Post, ABC News, Foreign Policy