G4Media.ro

Sindromul zilei de duminică după-amiază? Așa se fragilizează democrația în Europa de…

Sindromul zilei de duminică după-amiază? Așa se fragilizează democrația în Europa de Est. Toate țările europene care au lăsat în urmă dictaturile comuniste își înrăutățesc poziția în clasamentele care măsoară starea democrației, libertățile civile sau corupția

Cineva a comparat sosirea democrației în țările ex-comuniste cu o zi de luni strălucitoare și promițătoare: exista senzația că, deși mai era mult de muncă înainte, începea cea mai bună etapă din istoria lor. Peste circa trei decenii, se pare că aceste țări, de la Marea Baltică în Balcani, se confruntă cu temutul sindrom al zilei de duminică după-amiază: oboseală, dezamăgire și pesimism, toate traducându-se într-o stare proastă de sănătate; cea a democrației.

Sănătatea precară este certificată de clasificările internaționale care măsoară starea democrației, libertățile civile, protecția minorităților și corupția. Fără excepție, toate țările europene care au lăsat în urmă dictaturile comuniste prezintă o situație care variază de la îngrijorătoare la alarmantă. În unele cazuri, cum ar fi Ungaria, nici nu se mai consideră că există o democrație deplină: raportul „Națiunile în tranzit”, care monitorizează progresul democratic în 29 de state ex-comuniste din 1995, a descris Ungaria drept „o democrație semi-consolidată” în urmă cu șase ani, iar din 2020 a fost definită ca un regim hibrid, nu deplin democratic și scena „unui colaps democratic impresionant”.

Alte țări, precum Slovenia sau Croația, care au fost două dintre cele mai bune exemple de adaptare democratică din întregul fost „bloc estic”, au văzut o deteriorare recentă a sănătății lor democratice conform raportului menționat anterior, și nici măcar Estonia, țara cu cei mai buni indicatori democratici în tot acest ansamblu, și care nu cu mult timp în urmă a ajuns să depășească la punctaj Statele Unite ale lui Donald Trump, nu scapă de un declin democratic.

Dar cel mai izbitor caz este cel al Poloniei, care a pierdut poziții la toți indicii principali internaționali care măsoară starea democrației, drepturile civile și corupția, ajungând, în unele cazuri, la cel mai slab clasament din ultimele decenii. De când coaliția conservatoare condusă de partidul Lege și Justiție a ajuns la putere, în 2015, Polonia a suferit o eroziune constantă a calității democrației sale, a libertății presei, a respectului pentru minorități, adăugându-se probleme de corupție, după cum arată evaluările organismelor internaționale independente.

Indici ai democrației

Potrivit raportului Varieties in Democracy (V-Dem) publicat anul acesta de Departamentul de Științe Politice de la Universitatea din Gothenburg (Suedia), Polonia a făcut mai mulți pași spre autocrație decât orice altă țară din lume, în ultimul deceniu, situându-se pe locul 63 din lume (sub Bulgaria, Lesotho sau Mongolia) și depășind doar Ungaria (locul 89) în Uniunea Europeană. Indicele V-Dem este produs de aproximativ 3.500 de experți din întreaga lume, care analizează informațiile obținute prin aproape 30 de milioane de date din 202 țări, fiind considerat cea mai mare bază de date despre democrație din lume.

Michal Šimečka, europarlamentar slovac al grupului Renew Europe (liberali), este de acord cu rezultatele reflectate de V-Dem, „[un indice] deosebit de solid, având în vedere metodologia și experiența necesare elaborării sale. Experții independenți, precum și instituțiile UE (în special Parlamentul European), au evidențiat ani de zile deteriorarea statului de drept în Polonia. Am asistat la modul în care guvernul a acaparat Curtea Constituțională, Curtea Supremă, procedura de numire în instanțe, apoi Avocatul Poporului”, adaugă el pentru El Confidencial.

„Dacă privim situația în ansamblu, nu există nicio îndoială cu privire la slăbirea progresivă a democrației din Polonia. Standardele democratice depind în mod fundamental de instanțele independente și de libertatea și pluralismul mass-media, precum și de protecția drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor”, conchide Šimečka.

Într-adevăr, indicele V-Dem nu este singurul la care Polonia a scăzut mai multe poziții. Anul trecut, Polonia a pierdut din nou poziții în clasamentul anual al calității democratice pregătit de Freedom House, un ONG cu sediul în Statele Unite, trecând de la cea mai înaltă categorie: „democrație consolidată” la cea a „democrației semi-consolidate”.

Situația cauzată de pandemie a ușurat lucrurile pentru guvernele cu tendințe autocratice pentru a impune restricții care nu numai că au limitat libertatea de mișcare sau de întrunire din motive sanitare, ci impun și măsuri care le facilitează controlul asupra mass-media, ca și reprimarea protestelor publice. Acesta este cazul ungurului Víktor Orban, care a condus țara pe baza decretelor, după ce și-a atribuit puteri extraordinare cu scuza controlului pandemiei, sau al guvernului ultraconservator polonez, care a încercat să împiedice demonstrațiile împotriva interdicției avortului, invocând același motiv, când cu puțin timp înainte, prim-ministrul său încuraja cetățenii „în special persoanele în vârstă” să meargă la vot în masă, la alegerile prezidențiale programate după bunul plac.

În ceea ce privește libertatea presei, nu există nicio țară care să se descurce foarte bine. De exemplu, în ultimul raport al organizației Reporteri fără Frontiere, despre România, care a ajuns pe locul 42 în 2013 și acum este pe locul 48, se spune textual: atitudinea față de jurnalism și față de libertatea de exprimare, care prevalează în stat și în clasa politică, alimentează în continuare cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Mass-media au devenit treptat instrumente de propagandă politică și serviciile de securitate le supraveghează în mod obișnuit.

La rândul său, Polonia a coborât pe poziția 62 din cele 180 de țări care alcătuiesc lista Indicelui Mondial al Libertății Presei, întocmită de Reporteri fără Frontiere (RFF), ONG-ul parizian care servește drept referință mondială în apărarea și promovarea jurnalismului independent și libertății informației. Documentul publicat de RFF în 2020 consideră Polonia ca o țară cu mai puțină libertate a presei decât Armenia (61), Niger (57) sau Papua Noua Guinee (46) și indică faptul că, după cinci ani consecutivi de declin în această clasificare, Varșovia are „o problemă notabilă” în zona libertății de exprimare în mass-media neguvernamentale, indicând, de exemplu, că într-un singur an, organizațiile controlate de stat sau guvernamentale au intentat aproximativ 50 de procese împotriva cotidianului Gazeta Wyborcza, principalul ziar din țară cu o poziție critică față de guvern.

Consecința: corupția

Fără o democrație deplină sau libertate de exprimare, corupția se impune în funcționarea unei societăți și ajunge să devină un fel de sistem de operare defectuos, care continuă să își îndeplinească funcțiile, dar distruge totul încetul cu încetul. Bulgaria, cea mai coruptă țară din întreaga UE, s-a clasat pe locul 71 din 180 de țări analizate de Indicele corupției al Transparency International în 2017, o performanță dubioasă pe care a repetat-o ​​în 2018, când a scăzut și mai mult, până la locul 77 în lume. 76% dintre bulgari consideră partidele politice drept organizații corupte, iar 86% consideră că sistemul judiciar este corupt. Polonia, un alt ”énfant terrible” al UE, a obținut cel mai mic scor (56) și cel mai slab clasament (45) în Indicele anual al corupției din 2020 publicat de Transparency International din 2012.

Declinul este deosebit de semnificativ în comparație cu poziția bună (a 29-a) ocupată de țară în 2015, cea mai bună până în prezent; autorii raportului indică Polonia ca „țară în declin” în raport cu problemele de corupție, având în vedere factori precum lipsa independenței puterii judecătorești, lipsa mecanismelor independente de control al democrației și lipsa încrederii în statul de drept, ca factori-cheie care fac din Polonia o țară mai coruptă decât Costa Rica sau Botswana.

Cu toate acestea, declinul pozițiilor Poloniei în acești indici internaționali abia dacă a ajuns la presă. Presa oficială nu a prezentat aceste rapoarte, iar la încheierea acestui articol, niciun minister sau autorități poloneze nu au dorit să comenteze e-mail-urile acestui ziar.

Sursa: El Confidencial / Autor: Miguel Á. Gayo Macías / Traducerea: Cristina Zaharia (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

22 comentarii

  1. Clasamente facute de „profesori”.
    Bine ca nu scad Franta, Germania sau Marea Britanie (aia care-si amendeaza cetatenii daca ies din tara). La astia democratia behaie de fericire. Si presa-i libera sa scrie ce trebuie. Cam ca-n unele tari din est , doar ca pe alte tonuri.

    • Dar de ce nu pomenesti Rusia, China, Turcia si alte exemple unde nici macar nu ai libertatea sa alegi cu ce sa te omoare? Si unde desi sunteti liberi sa plecati oricand si va asteapta cu bratele deschise, totusi nu mergeti nici macar o zi. Tot in occident va petreceti vacantele de postaci.

    • Sa nu ne amăgim. Pot vorbi de România si Ungaria.
      In Ungaria mai nou chiar si publicatiile de pe internet incep sa fie cumpărate de magnati apropiati guvernului Orban. Televiziunea si radioul public e ca pe vremea lui Ceausescu. Ce media e aceea care de dimineata pana seara se ocupă cu denigrarea opozitiei, si promovează politica guvernamentala ca unica corectă. Declaratiile celor din opozitie sunt scoase din context.

    • Extraordinar, dar care anume sunt criteriile pe care se face clasamentul si ce competenta au cei care le fac ? @columnule, de unde ai aglat ca e ala postac, pentru nu gandeste ca tine (mare aparator al democratiei)? PS. Fiscul olandez e ok ?

    • Asa e Columnule, what about you, who kill the blacks. Doar ca aici nu e vorba de Rusia, China sau Turcia.

    • In România avem Antena, Realitatea, sau România TV care denaturează stirile. Digi 24 mai nou a devenit un fel de PNL TV. Iar televiyiunea publica e complet invizibilă tinuta la marginea falimentului.

    • Da Zeno, asa e. Doar ca asa e peste tot, presa independenta si nepartizana exista doar in povesti. Fiecare, fie si prin preferintele patronatului, tine partea cuiva.
      De fapt presa libera nu inseamna presa obiectiva sau nepartizana ci libera sa isi aleaga tabara pe care-o sustine. Iar Romania nu sta rau aici. Ungaria, din ce aud, cam da, acolo incepe sa se vorbeasca pe o singura voce.

    • @amicu
      Ți-am răspuns eu, dar sunt la moderare. Rezumatul e că 3500 de experți care iau info din cea mai mare bază de date din lume sunt cu siguranță mai pregătiți decât tine în a evalua starea democrației.

    • @Toth Zeno
      Complet de acord. Plus că televiziunile menționate de tine iau bani de la guvern pentru informare despre coronavirus, nu doar tvr-ul care e de stat. Faptul că mai și livrează dezinformări e bomboana de pe colivă.

    • Da, o zic aia care n-au trait nicio zi in comunism, in dictatura, cei care nu și-au dat viata pentru libertate. Doar au trait intr-o bulă de puf, si nevand nimic mai bun de facut, acum dau indicatii pretioase privind cum trebuie sa gandesti, sa existi ca ei. In timp ce te considera cetateni europeni de rangul 2, prosti care trebuie calauziti. Iar daca indraznesti sa deschizi gura, sa gandesti altfel, daramite se te impotrivesti, dau cu tine de pamant, de superiori si iluminati ce sunt, depozitari ai adevarului suprem.
      Ma pis pa ei de liberali stangisti si neomarxisti spalati pe creier si dusi cu sorcova.

    • Las-o balta.Columnul s-a kkt pe tine.Definitiv

  2. Ca sa preintimpin contraargumentul ca si eu fac un whataboutism, cind spui „tarile din Europa de est” ai facut deja o separare subinteleasa fata de cele din Europa de vest.

  3. Principala problemă a mass-media vine din zona finanţării, a subfinanţărilor controlate în cazul celor publice. Foarte grav pentru o societatea ca a anoastră este că presa favorizează şi consolidează clientelismul politic. Ar mai fi şi numirile politice în consiliile de administraţie, incompetenţa, nepotismul şi servilismul, la TVR şi Radio România. Modificarea legii privind modul de atribuire a licenţelor (finanţare transparentă), depolitizarea celor publice şi respectarea regulilor privind deontologia la pachet cu amendarea derapajelor şi a a nerespectării prevederilor legale ar fi câteva dintre soluţii.

  4. Cine spune ca televizunea X dezinformeaza iar televiziunea Y nu, dezinformeaza la randul sau.
    TOATE televiziunile sunt aliniate din punct de vedere al preferintelor politice si NICIUNA nu este obiectiva & independenta. La ABSOLUT toate se intampla urmatoarele:

    – stirile sunt prioritizate dupa interesul „jupanilor” din spate
    – stirile „neplacute” sunt evitate, lasate la urma, ironizate prin mimica sau glumitzele stupide ale prezentatorilor
    – stirile „pozitive” sunt scoase in relief, impopotonate si trambitate

    Lucrurile de mai sus se intampla si la Antena 3 ( de nuantza PSD ) si la Digi TV ( PNL si mai nou din ce in ce mai USRista ) si la Realitatea TV ( pe care as caracteriza-o drept o televiziune manelista 🙂

  5. Și la noi chiar primul cetățean al țării a încălcat constituția cu buna știință făcând circ cu nominalizările lui Orbán, Câțu, apoi Orbán, apoi Câțu …și tot așa pana are “guvernul lui”..
    Guvernează din umbra, s a implicat activ in campania electorală, nu este președintele
    tuturor romanilor cum ar trebui…
    De presa aservita puterii, oricare ar fi ea și de magistrați ce sa mai spun…e clar pt toată lumea…

  6. Si ce au in comun toate tarile acestea, tutankamoni cu mentalitati comuniste in conducere si care voteaza. Noi incepem sa ne vindecam dupa 2050.

  7. in grecia o fi masurat cineva ? tara vesnic capitalista este etalon a coruptiei si se pare ca nici italia nu sta mai bine Daca mai sapam vom afla si de altele de la porumbeii nostri voiajori

    • De aia nu mai poti tu? Rau ci mingea in tribune ca asa e tactica trolilor…lasa grecia si italia si uita te in curtea ta si a colegilor tai estici cel mult…

  8. De aia nu mai poti tu? Rau ci mingea in tribune ca asa e tactica trolilor…lasa grecia si italia si uita te in curtea ta si a colegilor tai estici cel mult…

  9. Coruptie este peste tot, dar la nivelul României greu sa ajunga o țară civilizată. La noi corupția incepe de la grădiniță…

  10. Acum 20 de ani, Bush Jr, il stiti, ala cu curcubeul la Universitate, a zis ca e grav ca SUA are asa multe scoli proaste. Si atunci a dat un fel de OG, prin care a cerut cu putere de lege ca minim 80% din scolile americane sa fie „peste medie”.

    Sau, un studiu a revelat ca cele mai periculoase vagoane, in caz de accident feroviar sunt primul si ultimul. Asa ca CFR a le-a desfiintat.

    Normal ca unii sunt la coada intr-un clasament, ca nu putem fi cu totii pe primul loc. Iar daca clasamentul e facut de suedezi, normal ca Suedia e cea mai buna. Vedeti multi suedezi la cersit in Romania? nu, fiindca sunt multumiti cu ce au.

    Daca clasamentul ar fi zis ca Suedia e mai nedemocratica decat Romania, s-ar fi lucrat la butoane. De pe Wikipedia, expertii in clasamente ii raspund Alinei malianului „A New York Times article reported that, given the U.S. News weighting methodology, „it’s easy to guess who’s going to end up on top: the Big Three, Harvard, Yale and Princeton round out the first three essentially every year. When asked how he knew his system was sound, Mel Elfin, the rankings’ founder, often answered that he knew it because those three schools always landed on top. When a new lead statistician, Amy Graham, changed the formula in 1999 to one she considered more statistically valid, the California Institute of Technology jumped to first place. Ms. Graham soon left, and a modified system pushed Princeton back to No. 1 the next year.”

    Deci sa te miri ca esti codas intr-un clasament facut de altii denota prostie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.