Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită introducerea unui coeficient minim de 3.15 pentru funcțiile de execuție din aparatul guvernamental, avertizând că o subevaluare a administrației publice ar putea duce la pierderea specialiștilor și la slăbirea instituțiilor publice, transmite MEDIAFAX.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur noua lege a salarizării, acuzând dubla măsură a guvernanților și precizând că deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, nu sunt reflectate atribuțiile funcționarilor de la Guvern.
De asemenea, sindicaliștii mai cer și stabilirea unui coeficient de salarizare de 3.15 avertizând asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării.
„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG.
Reprezentanții SAALG resping argumentele privind impactul bugetar al salarizării din sectorul public și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salarii bugetarilor se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor fiscale.
Sindicatul a susținut că deficitul bugetar nu este cauzat de salariile funcționarilor din administrație ci „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”.
SAALG mai cere Guvernului să trateze coeficientul de 3,15 drept „un prag minim de respect instituțional”.
„Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, conchide comunicatul.
Luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării, jalon PNRR. Legea introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.
Calculati, impartiti dar respectati un principiu: Salariul mediu al bugetarilor nu trebuie sa depaseasca salariul mediu din mediul privat. Luati ca exemplu Germania.
De ce se leagă salariul bugetarilor de inflație?
Să se lege de economia reală, de salariul din privat!
O duc privații bine, o duc si bugetarii!
Cresc privații salariul peste inflație, cresc și bugetarii!
Până la urmă bugetarii sunt intr-un fel patronii economiei private, aceasta prosperă in functie de rezultatele muncii lor!
Cea mai mare capcană e păstrarea referinței în pixul ministerelor Finanțe și Muncă, și nu legarea acesteia de salariul minim. Este un as în mână al politicului pentru a avea pârghii de șantaj pe salariile publice. Altfel, cu referința fixată clar la salariul minim pe țară, predictibilitatea ar fi clară, niciun politician, din orice formațiune politică ar fi, neputând influența sumele.
Coeficienții sunt de asemenea de tot râsul, dar elefantul din cameră e referința. Iar românii, care speră că politicul va pierde influențarea bugetarilor cu sporuri se va trezi că pe viitor va avea influență direct asupra salariului de încadrare, adică mai grav decât în prezent!
In legea de salarizare actuala din 2022 coeficentul trebuia inmultit cu salariul minim, dar nu s-a aplicat niciodata.