Serialul Cernobîl. Cartea cu mărturiile supraviețuitorilor accidentului nuclear, pe care se bazează filmul difuzat de HBO, publicată în România

Serialul „Cernobîl”, realizat de HBO și Sky Atlantic, a cucerit rapid audiența occidentală de la data lansării și a provocat reacții critice din partea presei ruse fidele puterii de la Kremlin. Împărțit în cinci episoade, „Cernobîl” se bazează în mare parte pe investigațiile scriitoarei și jurnalistei beloruse Svetlana Aleksievici, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură în 2015, scrie reporterglobal.ro

La data producerii catastrofei nucleare de la centrala Cernobîl, pe 26 aprilie 1986, Svetlana Aleksievici lucra ca jurnalistă la Minsk, iar în anii care au urmat acestui moment de cotitură în istoria URSS, scriitoarea avea să intre pe făgașul unei lungi anchete.

Timp de aproape două decenii, Aleksievici a intervievat peste 500 de martori ai dezastrului de la Cernobîl, inclusiv pompieri, fizicieni, politicieni etc. Cele mai multe mărturii strânse în acești ani s-au transformat apoi în volumul de nonficțiune Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor (Ed. Corint).

Cartea, interzisă în Belarus

Interzisă în Belarus după momentul apariției, cartea i-a adus Svetlanei Aleksievici mai multe premii prestigioase, printre care Premiul Andrei Sinyavsky (1997) și National Book Critics Circle Award 2005 pentru nonficţiune, propulsând-o pe scriitoarea belarusă în primplanul literaturii occidentale.

În volumul său despre Cernobîl, Svetlana Aleksievici introduce în corpusul de mărturii și un „autointerviu”, în care rememorează propria ei natură de martoră a dramei umanitare din 1986, locuind în una dintre cele mai afectate republici din Uniunea Sovietică de norul radioactiv declanșat după explozia reactorului 4.

Redăm mai jos un fragment din amintirile Svetlanei Aleksievici:

„- Tot ce știm despre grozăvenii și frică este în cea mai mare parte legat de război. Gulagul stalinist și Auschwitz sunt achiziții noi ale răului. Istoria a fost mereu o istorie a războaielor și a comandanților de oști și războiul a apărut, ca să spunem așa, ca o măsură a oribilului. De aceea oamenii amestecă noțiunile de război și catastrofă. La Cernobîl vedem parcă toate semnele unui război: mulți soldați, evacuare, locuințe părăsite. A fost tulburat mersul vieții. Informația despre Cernobîl din ziare e plină de cuvinte de proveniență militară: atom, explozie, eroi. Și asta îngreunează receptarea faptului că ne aflăm într-o istorie nouă. A început istoria catastrofelor. Dar omul nu vrea să se gândească la asta, pentru că niciodată n-o să vrea s-o facă, se ascunde în spatele lucrurilor pe care le cunoaște. În spatele trecutului. Până și monumentele eroilor de la Cernobîl seamănă cu cele ale militarilor”.

Citește integral pe reporterglobal.ro