Serbia reprimă protestele izbucnite pe fondul acuzațiilor de măsluire a rezultatelor alegerilor electorale / Zeci de manifestanți au fost reținuți de poliție

Zeci de persoane au fost reținute în timpul protestelor în masă din Serbia, pe fondul acuzațiilor că alegerile parlamentare și locale de la începutul acestei luni au fost fraudate în favoarea partidului de guvernământ, relatează Politico.

Mii de persoane s-au adunat luni seară în fața unei secții de poliție din capitala Belgrad, cerând eliberarea a cel puțin 38 de demonstranți despre care se crede că au fost arestați. Autoritățile au tras cu gaze lacrimogene în mulțimea care cu o zi înainte a încercat să ia cu asalt primăria, în timp ce opoziția a cerut Occidentului să investigheze rezultatul votului.

Manifestanții au blocat traficul în cadrul celei de-a opta zi de proteste de la alegerile parlamentare și locale din 17 decembrie, în urma cărora coaliția de guvernare a obținut majoritatea în adunarea națională.

Partidul populist al președintelui Serbiei Aleksandar Vučić, Partidul Progresist Sârb, care deține puterea din 2012, și-a declarat victoria în ciuda îngrijorărilor observatorilor internaționali care au apreciat că votul „a fost marcat de o retorică dură, de prejudecăți în mass-media, de presiuni asupra angajaților din sectorul public și de utilizarea abuzivă a resurselor publice”.

Observatorul independent al alegerilor din Serbia, CRTA, a concluzionat că rezultatele unor curse extrem de disputate în capitală „nu reflectă voința autentică a locuitorilor care au votat”.

Ambasadorul SUA la Belgrad, Christopher R. Hill, a declarat că „toți cetățenii Serbiei au dreptul de a fi ascultați și responsabilitatea de a-și exprima opiniile politice în mod pașnic și fără a recurge la violență”.

Cu toate acestea, ambasadorul rus în Serbia, Alexander Boțan-Kharchenko, a afirmat că opoziția încearcă să răstoarne guvernul „pe baza experienței Maidanului”, care a dus la înlăturarea guvernului ucrainean susținut de Moscova în 2014, în urma protestelor împotriva corupției și a brutalității guvernului. El nu a prezentat nicio dovadă pentru a susține afirmațiile privind ingerința externă, iar Washingtonul a făcut apel în mod repetat la calm.

Vučić a căutat să consolideze legăturile economice cu UE, dar, în același timp, a urmărit relații politice mai strânse cu Kremlinul chiar de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. În ultimele luni, tensiunile s-au amplificat și cu statul vecin Kosovo, pe fondul avertismentelor privind reluarea violențelor etnice în statul recunoscut parțial, despre care Serbia susține că este propriul său teritoriu.