Senatorul USR, Vlad Alexandrescu: Parchetul General a șters dintr-un răspuns la o interpelare numele persoanelor trimise în judecată în dosarul mineriadei pe motiv că ”nu fac parte din categoria informațiilor de interes public”

Senatorul USR, Vlad Alexandrescu, susține, într-o postare pe Facebook, că Parchetul General a anonimizat, într-o adresă semnată de procurorul general, Gabriela Scutea, numele persoanelor trimise în judecată în dosarul mineriadei pe motiv că „informațiile privind numele persoanelor nu fac parte din categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Alexandrescu susține că a primit acest răspuns în contextul unei interpelări adresate ministrului justiției, Cătălin Predoiu, privind stadiul soluționării dosarului mineriadei din iunie 1990.

Redă mai jos postarea senatorului USR, Vlad Alexandrescu

”Toate marile dosare privind evenimentele care au marcat evoluția României după căderea regimului comunist – dosarul Revoluției, al mineriadei din iunie 1990 și cel privind represiunea din 10 august 2018 – au un element comun. Toate trei trenează, fiind blocate într-un labirint nesfârșit de tergiversări, declinări de competență și alte hățișuri procedurale din care publicul nu înțelege mare lucru. Singurul lucru care e de înțeles după ce tragi linie este că justiția din România este incapabilă să facă dreptate victimelor.

Am adresat recent o interpelare ministrului Justiției privind stadiul soluționării dosarului mineriadei din iunie 1990. În nota deja obișnuită, a formalismului lipsit de conținut, ministrul Predoiu s-a mulțumit, la fel ca alți predecesori ai săi, să îmi citeze din Constituție și din legea privind organizarea judiciară.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Îl asigur pe ministrul Predoiu că interpelarea mea nu era menită să îl îndemne la a se „imixtiona” (sic) „în modul de soluționare a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești”. Sper însă că dl. Predoiu nu se va sfii să își folosească toate prerogativele de ministru al Justiției, astfel încât România să evite situația rușinoasă de a mai suferi condamnări la CEDO, precum cea din 2015 privind dosarul Revoluției.

Răspunsului ministrului Justiției la interpelarea mea i s-a adăugat și o adresă din partea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), vizibilă în partea a doua a documentului atașat aici

Din păcate, nu am aflat lucruri noi din adresa semnată de doamna Gabriela Scutea, aceasta mulțumindu-se să reia informații deja date publicității de Biroul de informare şi relaţii publice al PICCJ în datele de 13 iunie 2017 și 18 februarie 2020.

Mai mult, din răspunsul PICCJ sunt șterse numele persoanelor trimise în judecată, cu motivația stranie că „informațiile privind numele persoanelor nu fac parte din categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Țin să reamintesc atât doamnei Procuror general al PICCJ, cât și domnului ministru al Justiției că numele persoanelor trimise în judecață în dosarul mineriadei au fost deja date publictății în comunicatul PICCJ din 13 iunie 2017.

Sper ca, pe viitor, conducătorii instituțiilor publice din România să evite asemenea derapaje care denotă obtuzitate, printr-o interpretare inacceptabil de restrictivă a legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Acest reflex al ascunzișului inutil, chiar și atunci când informațiile așa-zis „protejate” circulă de ani de zile în spațiul public, emise fiind chiar de instituția în cauză prin comunicări oficiale, frizează absurdul.

Altminteri, doamna Procuror general dă asigurări că „procurorul de ședință va depune diligențe pentru a solicita instanței să dispună măsuri apte să dinamizeze procesul penal, în condițiile legii”. Dat fiind că unul dintre inculpați, Mugurel Florescu, era magistrat la data comiterii faptelor, secția specială SIIJ a devenit structura de parchet competentă.

Acest detaliu nu are cum să ne facă optimiști cu privire la soarta acestui dosar, după ce am văzut că SIIJ e mai degrabă un instrument de tergiversare și încurcare a ițelor procedurale. E încă un motiv pentru care îi cer ministrului Justiției să iasă din pasivitate și să curețe sistemul judiciar de secția specială SIIJ, această excrescență malignă lăsată de regimul Dragnea în corpul Justiției din România.”