Semnal de alarmă din partea Comisiei Europene cu privire la datoria Greciei / În cazul României există riscuri moderate

Comisia Europeană constată un risc ridicat cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei Greciei, conform unui raport întocmit înaintea reuniunii de astăzi a Eurogrupului. Aprecierile negative ale Comisiei subminează eforturile guvernului grec de a conveni cu Bruxelles-ul asupra unei ținte mai mici pentru excedentul bugetar primar, cu scopul de a exista marjă de manevră pentru acordarea de beneficii și reduceri de taxe, scrie publicația elenă Soflokleous In.

În vederea ședinței Eurogrup, unde urmează să fie aprobate recomandările către statele membre pentru pregătirea bugetului pentru 2024, Comisia Europeană a transmis un raport informativ cu privire la situația economică a statelor membre, raport ce se bazează pe elaborarea Programelor de Stabilitate depuse de guverne în luna aprilie.

În linii mari, raportul este favorabil față de situația bugetară a Greciei, dar analiza sustenabilității datoriei (DSA) inclusă în document nu permite optimismul că în următorii ani guvernul grec va putea atinge obiectivul despre care guvernanții au vorbit în ultimii ani și anume reducerea țintei pentru excedentul bugetar primar ( 2,3% din PIB până în 2060) pentru a permite o politică fiscală mai relaxată.

Concret, după cum s-a subliniat în analiza Comisiei:

– Analiza sustenabilității datoriei constată că opt state membre se confruntă cu riscuri mari de sustenabilitate pe termen mediu. Potrivit DSA, statele membre care prezintă riscuri ridicate de sustenabilitate pe termen mediu (adică în intervalul temporal până în 2033) sunt Belgia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Portugalia și Slovacia.

– În majoritatea acestor țări, rezultatele se datorează indicatorilor ridicați și/sau în creștere de îndatorare până în 2033 pe baza scenariului de referință bazat pe o politică neschimbată (Belgia, Grecia, Franța, Italia și Portugalia), combinate cu o incertitudine crescută în jurul proiecțiilor scenariului de bază, după cum evidențiază analiza probabilistică și/sau vulnerabilitatea față de scenarii defavorabile (Spania, Ungaria și Slovacia).

– În plus, alte unsprezece state membre se confruntă cu riscuri moderate, și anume Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Croația, Cipru, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda, prezentând în general indicatori moderați pentru diferitele scenarii luate în considerare. Restul de opt state membre sunt clasificate ca fiind cu risc scăzut. Acestea sunt Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Austria și Suedia.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că previziunile pe care le face pentru scenariul său de bază prezintă un grad ridicat de incertitudine. Grecia, împreună cu alte opt țări cu volatilitate istorică ridicată a datoriei și niveluri ridicate ale datoriei, se confruntă, de asemenea, cu cea mai mare incertitudine cu privire la traiectoria datoriei sale pe termen mediu. Riscul, în acest caz, este că ar putea exista o evoluție a datoriei mai proastă decât cea
prevăzută.

Vestea bună pentru Grecia este că se confruntă cu un risc scăzut privind sustenabilitatea datoriei pe termen scurt și lung, la fel ca alte opt țări: Danemarca, Estonia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Portugalia și Suedia.

Pe termen mediu, riscul pentru datoria Greciei provine din înlocuirea împrumuturilor ieftine și în condiții favorabile pe care țara le-a primit de la instituții europene cu împrumuturi mai scumpe de pe piața obligațiunilor în combinație cu o rată scăzută de creștere pe termen lung a economiei, estimată la 1% – 1,5%.