G4Media.ro

Șeful diplomației UE: Ne confruntăm cu provocări. Tensiunile cu Rusia sunt cel…

Sursa foto: European Council

Șeful diplomației UE: Ne confruntăm cu provocări. Tensiunile cu Rusia sunt cel mai recent exemplu al faptului că Europa este în pericol

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat marţi că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt „cel mai recent exemplu” al faptului că „Europa este în pericol”, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Ne confruntăm cu provocări. Europa este în pericol. Înainte, când se spunea aşa ceva, unii râdeau, însă acum râd mai puţin”, a apreciat Borrell în intervenţia sa în Parlamentul European în cadrul unei dezbateri privind „Busola strategică”, propunerea prin care ţările UE caută să obţină o mai mare autonomie în domeniul apărării.

„Când a fost elaborată «Busola strategică» nu eram conştienţi de numărul mare de provocări cu care ne confruntăm astăzi, pentru că la frontierele estice ale Europei nu se întâmplase nimic şi situaţia din Sahel (regiune din Africa – n.r.) era mult mai bună decât acum”, a continuat el.

În opinia înaltului reprezentant al UE pentru politică externă, „problema dintre Ucraina şi Rusia este cel mai recent exemplu” al acestor ameninţări, printre care a mai menţionat şi situaţia politică din Balcanii de Vest, din Orientul Mijlociu sau din regiunea Indo-Pacific, precum şi spaţiul cibernetic.

Ţările UE dezbat din noiembrie 2021 documentul propus de Borrell, iar şeful diplomaţiei europene s-a declarat încrezător că miniştrii apărării şi de externe din blocul comunitar vor încheia discuţiile pentru ca şefii de stat şi de guvern să poată lua o decizie în martie.

În acest sens, Borrell a recunoscut că „încă mai trebuie puse la punct detaliile” privind elementul central al propunerii, mai precis crearea unei forţe de 5.000 de militari care să se poată desfăşura rapid în caz de viitoare crize.

„Rămân multe de făcut în ceea ce priveşte definirea scenariilor, structurilor de comandă şi control, costuri comune, planificare anticipată şi un proces de luare a deciziilor mai flexibil”, a explicat politicianul spaniol. „Este însă clar că este nevoie să ne sporim capacitatea de reacţie rapidă şi hotărâtă, iar evenimentele recente o demonstrează cu prisos”, a adăugat Borrell.

Şeful diplomaţiei europene urmează să susţină marţi seară un discurs în cadrul evenimentului „Europa în pericol: Ce urmează pentru securitatea şi apărarea UE?”, co-organizat de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), pe care Borrell îl conduce, şi de Institutul de Studii pentru Securitate al UE.

Sursa foto: European Council

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. Pai si cine a condus Europa in ultimi 15-20 ani?!?
    Culegem roadele unor inconștienți.
    Bulgaria are centrala nucleară, Romania are, noi fra.ierii Europei, dar Germania are?!?
    Care a fost planul?!?
    Alo, alo, cineva?

  2. Cand ati facut «Busola strategică» erati morti de beti toti. Parca au facut-o niste copii cand se jucau cu „ea” in tarana din spatele casei. Acum s-a demagnetizat. Ar putea Borell sa nu mai apara public o perioada? Vreti sa-l sfatuiti sa -si bea cafeaua in liniste si sa nu mai faca declaratii? Este in dezavantajul UE, zic eu.

  3. asistam la o reanjare a raporturilor de putere dintre sua, china si rusia
    din pacate, aceasta reanjare, cu nenumarate efecte negative asupra oamenilor de rand, acum se desfasoara, din nou, pe continentul european
    pe langa cei doi actori, sunt implicati si vasalii lor de incredere, actanti care se cred mari si tari
    victimele colaterale inocente nu intereseaza pe nimeni

  4. Cu Josep Borrell a șters Lavrov pe jos, UE nu impune respect unor primitivi precum rușii, care știu doar de forță.

  5. Fizionomia acestui troglodit este fața UE de la o vreme incoace: descompusă, debusolată, adormită.

  6. Cu Borell la externe UE și Geoana nr 2 in NATO chiar ca suntem în pericol. Dacă asta e elita ce am știut-o produce și împinge sus… E clar ca suntem în pericol grav.

  7. Europa este în pericol si datorita Germaniei și relației strategice cu Rusia. Problema este chiar în curtea UE. Germania este o putere economică și datorita Rusiei. Toată industria germana functioneaza cu gaz rusesc.

  8. UE ca si noi comitete, grupuri de lucru:
    „Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), pe care Borrell îl conduce, şi de Institutul de Studii pentru Securitate al UE”.
    Timpul trece leafa merge.

  9. Europenii isi cresc cetatenii in pif. Drepturi peste drepturi, pentru infractori, pentru minoritati, pe tru ciudati sexuali. Unde ne sunt luptatorii in caz de razboi? Ne o trag rusii! Noi suntem cu tandretea, cu diversitatea curcubeului, ei cu muschii si cu arma.

  10. Nene, ieri ziceai să nu facem crize de nervi în legătură cu acțiunile Rusiei. Acum… ai uitat.
    Offfff, ia-te de mână cu Biden

  11. Opinie : În perspectivă istorică, cel mai pregnant în toată această ” a doua Yalta” este poziția extrem de slabă a Uniunii, căreia practic nu s-au atribuit poziții de negociere, iar singură nu este în stare să și le asigure. Mai mult, este forțată într-o poziție jenantă, datorită robinetului de gaz rusesc. În mod vizibil Germania își joacă cărțile în mod independent, cu ochii în primul rând pe propriile interese. Câteva din obiectivele strategice ale Rusiei, exprimate pe parcursul negocierilor cu americanii :
    Constituirea unui teritoriu vast neutru, de tampon, intre Rusia și Germania, existând semne că nemții aderă la idee.
    Se solicită din partea americanilor să accepte statutul de ”sferă de influență rusă” a tuturor foste țări sovietice, cu angajamentul că acestea nu vor deveni membri al pactului nordatlantic.
    Probleme de amplasament de armament strategic.
    Argumentul rusesc pornește de la faptul că în ultimii 30 de ani, după sfârșitul războiului rece, au avut loc schimbări majore în raportul de forțe europene, prin aderarea multor foste țări ”frățești” în Uniune, dintre care unele au devenit și membri NATO. Continuarea acestui trend – în primul rând prin potențiala aderare a Ucrainei în NATO – este inacceptabilă din pdv. rusesc, care vede in acest gest o amenințare directă. Pe cale de simetrie, este interesantă reluarea relațiilor de ”colaborare” a Rusiei cu Cuba ( gest care poate constitui o aluzie la ”conflictul rachetelor” de pe vremea lui Hrușciov și Kennedy ).
    Rusia a ales atent momentul acestui ”conflict” ( cu două asuri în mânecă : ”amenințarea” Ucrainei și alimentarea cu gaz a Europei ) deoarece SUA nu este decât moderat interesată de situația europeană. SUA a declarat că nu va interveni, chiar în cazul unei intervenții militare rusești în Ucraina. Pentru ea, cel mai mare pericol îl constituie China. Europa este spectator, asemena țărilor ale căror soartă s-a hotărât la Yalta în Februarie 1945.