Securitatea de la Luvru a fost neglijată, denunță o comisie parlamentară franceză / Un jaf spectaculos a avut loc recent la celebrul muzeu, fiind furate bijuterii de 88 de milioane de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Întrebările legate de siguranţa de la Luvru au fost „plasate în plan secund” în ultimii ani, a denunţat miercuri o comisie parlamentară pentru securizarea muzeelor din Franţa, după spectaculosul jaf căruia i-a fost victimă în 2025, chiar în centrul Parisului, unul dintre cele mai prestigioase muzee din lume, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Această comisie s-a constituit la începutul lunii decembrie după jaful spectaculos din 19 octombrie 2025, în urma căruia opt bijuterii din Coroana Franţei, cu o valoare estimată la 88 de milioane de euro, au fost furate în plină zi.

Cei patru hoţi prezumtivi au fost arestaţi.

„Jaful secolului”, aşa cum a fost el denumit în presa franceză, a scos la iveală importante breşe de securitate ale Muzeului Luvru, care primeşte 9 milioane de vizitatori anual, afectat recent şi de o escrocherie cu bilete, estimată la peste 10 milioane de euro.

Miercuri, un paznic al muzeului a fost inculpat şi plasat sub control judiciar în acel dosar de escrocherie, a precizat Parchetul din Paris, ridicând la 10 – inclusiv trei paznici – numărul persoanelor inculpate. Una dintre acestea a fost plasată în arest preventiv.

Lucrările comisiei franceze au dus la aproximativ 30 de audieri şi mese rotunde, în timpul cărora au fost audiate peste 100 de persoane, precum şi la deplasări în Franţa şi străinătate, înainte de publicarea raportului, care a putut fi consultat de AFP.

„Întârziere”

„Breşele în materie de siguranţă şi securitate” erau „cunoscute” datorită unei serii de rapoarte care au evidenţiat „învechirea” dispozitivelor de siguranţă, mai ales două audituri, unul din 2017, iar celălalt, realizat de bijutierul Van Cleef & Arpels, datând din 2019, reaminteşte raportorul acelui document, deputatul Alexis Corbiere, membru al grupului ecologist din Adunarea Naţională.

Or, aceste subiecte au părut că au fost „retrogradate în plan secund, în urma obiectivelor de influenţă şi prestigiu, care au fost ridicate la rang de priorităţi”, a scris el.

Aceeaşi constatare a fost făcută şi de Curtea de Conturi: această instituţie ce are misiunea de a veghea asupra utilizării banului public a concluzionat la începutul lunii noiembrie că Muzeul Luvru „a privilegiat operaţiunile vizibile şi atractive” în detrimentul siguranţei.

O anchetă administrativă lansată după jaful din 19 octombrie a arătat şi ea o problemă majoră privind implementarea auditurilor de securitate, mai ales „o subestimare cronică” a riscurilor.

Chestiunile de securitate „nu au fost prioritatea fostei conduceri a Muzeului Luvru, deşi ea neagă acest lucru”, a continuat Alexis Corbiere, referindu-se la fosta directoare a instituţiei, Laurence Des Cars, numită în 2021 şi căreia i-a succedat în funcţie Christophe Leribault la sfârşitul lunii februarie 2026.

El a criticat, de asemenea, „absenţa controlului tutelei”, adică a Ministerului Culturii, „cu privire la alegerile făcute de conducere”.

Această lacună decurge din faptul că directorii muzeului, la fel ca cei ai altor instituţii, sunt numiţi prin decret de biroul prezidenţial de la Palatul Elysée, a explicat Alexis Corbiere.

„Act princiar”

De aici rezultă principala sa recomandare: revizuirea procedurii numirii directorilor, astfel încât aceştia să fie aleşi în mod transparent de consiliul de administraţie al instituţiei, în care se află, printre alţii, diverşi parlamentari. Acest lucru ar permite ieşirea din logica „actului princiar” prezidenţial, a insistat el.

Printre celelalte recomandări, care au obiectivul mai larg de a remedia „disfuncţionalităţile” din toate muzeele, figurează creşterea mijloacelor din fondul de siguranţă, creat după acel jaf, pentru a contribui la implementarea normelor dispozitivelor de siguranţă ale muzeelor. Acel fond este înzestrat în prezent cu 30 de milioane de euro.

Mai multe angajări de titulari printre agenţii de siguranţă, faptul „de a se evita recurgerea la agenţi contractuali” şi „ameliorarea atractivităţii” acestor meserii „printr-o revalorizare salarială” sunt, de asemenea, unele dintre celelalte soluţii formulate.

În acest context, deputatul francez pune sub semnul întrebării „pertinenţa” planului „Louvre Nouvelle Renaissance”, anunţat în 2025 de preşedintele Emmanuel Macron, care prevede în special renovarea clădirii existente şi amenajarea unui nou spaţiu expoziţional pentru tabloul „Mona Lisa”.

„Anunţul prezidenţial despre un muzeu Luvru care să poată să primească 12 milioane sau chiar 15 milioane de vizitatori pe an odată ce lucrările vor fi finalizate” nu pare de înţeles, având în vedere suprafrecventarea clădirii, precum şi condiţiile de lucru ale angajaţilor”, a denunţat acelaşi deputat francez ecologist.