Secretul unei vieți lungi? Ar putea fi în gene, până la urmă, spun oamenii de știință

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu privind ereditatea arată că 50% din variația duratei de viață a omului ar putea fi atribuită geneticii. Unii oameni care trăiesc până la o vârstă înaintată atribuie acest lucru unui pahar de whisky seara, alții faptului că nu se implică în probleme. Acum, oamenii de știință cred că au descoperit secretul vieții lungi – pur și simplu, genetica, scrie The Guardian.

În revista Science, cercetătorii au descris modul în care studiile anterioare care au încercat să descopere componenta genetică a duratei de viață a omului nu au luat în considerare faptul că unele vieți au fost scurtate de accidente, crime, boli infecțioase sau alți factori externi organismului. Această „mortalitate extrinsecă” crește odată cu vârsta, deoarece oamenii devin adesea mai fragili.

Profesorul Uri Alon și colegii săi de la Institutul Weizmann de Știință din Israel spun că adevărata contribuție genetică la variația duratei de viață a omului a fost subestimat.

Echipa a analizat „ereditatea”, proporția de schimbare a unei caracteristici precum înălțimea, greutatea corporală sau durata de viață în cadrul unei populații, care poate fi atribuită geneticii mai degrabă decât factorilor de mediu. Studiile anterioare privind durata de viață a omului au prezentat o gamă largă de valori – cu ereditate variind de la 6% la 33% din variație.

Dar Alon, coautor al cercetării, și colegii săi au afirmat că aceste cifre sunt subestimate. „Sper că acest lucru va inspira cercetătorii să efectueze o cercetare aprofundată a genelor care influențează durata de viață”, a spus Alon. „Aceste gene ne vor dezvălui mecanismele care guvernează ceasurile noastre interne.

„Acestea pot fi transformate într-o zi în terapie pentru a încetini ritmul îmbătrânirii și, în acest fel, pentru a încetini simultan toate bolile legate de vârstă.”

Echipa a creat un model matematic care ia în considerare mortalitatea extrinsecă și impactul îmbătrânirii biologice și l-a calibrat folosind corelații ale duratei de viață din seturi de date istorice ale mii de perechi de gemeni din Danemarca și Suedia.

Nu luați niciodată sfaturi de sănătate de la cei mai bătrâni oameni din lume, spun oamenii de știință

Ei au eliminat impactul mortalității extrinsice pentru a revela semnalul îmbătrânirii biologice, care este cauzată de genetică. Rezultatele sugerează că aproximativ 50% din variația duratei de viață umane se datorează geneticii – o cifră care, potrivit cercetătorilor, este similară cu cea observată la șoarecii sălbatici din laborator.

Cealaltă jumătate din variația duratei de viață umane, spun ei, se explică probabil prin factori precum efectele biologice aleatorii și influențele mediului.

„Aici ne-am aștepta să găsim toți factorii obișnuiți – stilul de viață, dieta, exercițiile fizice, relațiile sociale, mediul și altele”, a spus Ben Shenhar, coautor al cercetării, adăugând că stilul de viață și mediul vor deveni probabil mai importante pe măsură ce îmbătrânim.

Echipa a testat rezultatele folosind date dintr-un studiu american realizat pe frații și surorile centenarilor și a constatat o ereditate a duratei de viață de aproximativ 50%.

Testele suplimentare efectuate utilizând un alt set de date suedez au revelat că, pe măsură ce mortalitatea extrinsecă a scăzut de la începutul secolului al XX-lea – probabil datorită unor factori precum îmbunătățirea sănătății publice – contribuția genetică estimată la durata de viață a crescut, susținând ideea că mortalitatea extrinsecă a fost un factor cheie în ceea ce privește ereditatea. Echipa a descoperit, de asemenea, că ereditatea duratei de viață varia în funcție de cauza decesului, cum ar fi cancerul sau demența, și de vârstă.

Shenhar a adăugat că experiența de zi cu zi a arătat că genetica joacă un rol important în longevitate. „Aproximativ 20% dintre centenari, de exemplu, ajung la vârsta de 100 de ani fără boli grave debilitante”, a spus el, adăugând că acest lucru ar putea sugera că genele lor au un efect protector. „Au fost efectuate studii pentru a identifica aceste gene protectoare și multe au fost descoperite, dar cu siguranță mai sunt multe de descoperit”, a spus el.

Deși noul studiu nu ia în considerare influența pe care genele o pot avea asupra sistemului imunitar, prof. Richard Faragher de la Universitatea din Brighton a spus că cercetarea sugerează că oamenii nu par să fie o excepție în ceea ce privește ereditatea duratei de viață.

„Și acest lucru este util, deoarece înseamnă că oamenii seamănă destul de mult cu o specie pe care o studiem în ceea ce privește îmbătrânirea [și] vă oferă o anumită încredere că intervențiile care funcționează la șoareci vor fi transferate și la oameni”, a spus el.