G4Media.ro

Se anunță un posibil ”cutremur” pe scena politică din Muntenegru: Guvernul pro-occidental…

Se anunță un posibil ”cutremur” pe scena politică din Muntenegru: Guvernul pro-occidental al președintelui Djukanovic ar putea fi înlăturat de o coaliție pro-rusă și pro-sârbă

Partidul pro-occidental al președintelui muntenegrean Milo Djukanovic ar putea fi înlăturat de la putere pentru prima dată în trei decenii după nişte alegeri legislative strânse, care au oferit partidelor de opoziție un foarte mic avantaj.

Cu 35% din voturi, Partidul Socialist Democrat (DPS) al șefului statului a câștigat scrutinul duminică, potrivit rezultatelor publicate luni de Comisia Electorală. Dar acesta este cel mai slab scor obținut de partidul de guvernământ de la independență.

Dacă principalul său rival, o coaliție pro-sârbă care a câștigat 32,5% din voturi, ar încheia o alianță cu alte două grupuri de opoziție, DPS ar putea pierde frâiele, ceea ce ar reprezenta un cutremur politic în această mică țară din Balcani cu 620.000 de locuitori.

DPS nu a pierdut niciodată alegeri și Milo Djukanovic a condus țara aproape fără întrerupere de la dezmembrarea Iugoslaviei în anii ’90. Reformist dinamic pentru unii, autocrat corupt pentru alții, este el cel care a prezidat separarea Muntenegrului de Serbia în 2006, intrarea sa în NATO și apropierea sa de Uniunea Europeană.

Însă anul acesta, DPS a avut dificultăți în confruntarea cu o tabără pro-sârbă de dreapta care cere legături mai strânse cu Belgradul și Moscova.

Potrivit proiecțiilor organului electoral CeMI, cele trei partide principale de opoziție ar obține o majoritatea de un singur loc în Parlament, adică 41 de deputați din 81.

Acum, părțile ar trebui să se angajeze în negocieri delicate, după care Milo Djukanovic va trebui să desemneze în calitatea sa de președinte partidul responsabil pentru formarea unui guvern.

Victoria opoziției „nu este o afacere încheiată”, a declarat Florian Bieber, specialist în Balcani la Universitatea din Graz, Austria. Dar aceste rezultate constituie un „punct de cotitură” și „o veste bună pentru democrație”.

Totuşi, nu se știe în ce măsură coalițiile de opoziție, care reunesc sensibilități foarte diverse, de la naționaliștii sârbi de extremă dreapta până la o tabără de inspirație civică și liberală, vor putea crea o alianță viabilă.

„Paleta este atât de variată încât tensiunile sunt inevitabile, iar întrebarea este dacă un nou guvern va putea supraviețui acestor tensiuni”, continuă Florian Bieber, explicând că posibile defecțiuni în interiorul unui grup de opoziție sau al altuia ar putea oferi în continuare o majoritate DPS.

Analiștii pun scorul mediu al partidului pe seama exasperării alegătorilor provocate de un guvern acuzat de corupție și de însuşire a resurselor statului.

De asemenea, rezultatul votului se explică şi printr-o lege privind libertatea religioasă care a stârnit controverse intense cu Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) și care domină de câteva luni dezbaterea politică din Muntenegru.

Adoptată la sfârșitul anului 2019, această lege deschide calea pentru ca sute de biserici și mănăstiri administrate de SPC, dominante în Muntenegru și cu sediul în Belgrad, să devină proprietatea statului muntenegrean.

Conform recensământului din 2011, aproape 30% dintre locuitorii Muntenegrului se declară sârbi, iar dezbaterea în jurul identităţii naționale este foarte sensibilă.

Intrarea în vigoare a legii a provocat demonstrații uriașe conduse de demnitari religioși și susținute de opoziția pro-sârbă, care îl acuză pe președinte de tentativă de spoliere.

Pe parcursul controversei religioase, Milo Djukanovic a căutat să se prezinte pe sine însuși ca un garant al unei națiuni muntenegrene amenințate de forțele naționaliste sârbe.

Duminică seară, la sediul partidului său, președintele a subliniat că partidul său a obținut cel mai bun scor.

„DPS este cel mai puternic partid din Muntenegru”, a declarat el. „Lupta pentru majoritate este încă în curs”.

Dar liderul coaliției pro-sârbe, Zdravko Krivokapic, nu a ezitat să proclame că „regimul a căzut”.

Și liderii altor partide de opoziție erau entuziaști. „Mafia nu va mai conduce Muntenegru”, a declarat Dritan Abazovic, de la partidul liberal Negru pe Alb.

Milo Djukanovic, care în prezent îşi exercită al doilea mandat de președinte, după patru mandate de premier, nu trebuie să se confrunte cu un test electoral personal înainte de 2023.

Milo Djukanovic, aplaudat de susținătorii săi pentru că a lansat Muntenegru pe calea europeană, este acuzat de criticii săi că a făcut din țară regatul său personal construit pe legături cu corupția și criminalitatea.

Sursa: La Libre Belgique / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)

Sursa foto: pixabay.com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Ce inseamna etichetele aplicate in presa din ziua de azi. Djukanovic care e in fruntea Muntenegrului din anii 90 e etichetat prooccidental el fiind in realitate un ticalos autocrat liderul unui sistem mafiot absolut. Acelasi lucru se poate spune si despre Boiko Borisov al Bulgariei care isi ascunde adevarata fata sub masca europenismului.

    • Mai bine așa, decât ca Dragnea! Era si hoț si anti european pe față! Măcar astia si-au bagat țările in niște organizații internaționale importante, Dragnea, dacă putea, ne-ar fi scos (ca sa poata fura in liniște).

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.