Scufundarea barjelor cu îngrășăminte din Dunăre, dezvăluită de G4Media. Apele Române: concentrații de amoniu de până la 2,64 mg/l în zona Zimnicea / Întrebări adresate autorităților despre dragaj și cantitățile ajunse în apă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat joi că monitorizează în continuare calitatea apei Dunării, după scufundarea a două barje încărcate cu îngrășăminte agricole în zona Zimnicea, incidente semnalate că s-au petrecut pe 9 ianuarie.

Cazul a devenit public abia pe 13 ianuarie, după publicarea unei investigații G4Media, care a relatat că una dintre barje, încărcată cu îngrășământ pe bază de azot, s-a scufundat în jurul datei de 10 ianuarie, fără ca autoritățile să informeze oficial populația în primele zile.

Datele transmise ulterior de Apele Române arată o creștere temporară și localizată a concentrațiilor de amoniu în apropierea epavelor, însă instituția susține că alimentarea cu apă potabilă din aval nu este afectată.

Potrivit ANAR, în perioada 12–14 ianuarie au fost înregistrate valori de 1,57 mg/l N‑NH₄ în zona epavei, în data de 12 ianuarie, și de 2,64 mg/l N‑NH₄ la aproximativ 200 de metri în aval, în data de 14 ianuarie. Reprezentanții instituției precizează că aceste concentrații se reduc după câțiva kilometri, ca urmare a proceselor naturale de diluție și dispersie, debitele Dunării fiind suficiente pentru a limita propagarea poluării.

Autoritățile subliniază că prima captare de apă pentru potabilizare se află la peste 100 de kilometri în aval, în zona Chiciu, județul Călărași, iar monitorizările realizate până în prezent nu au indicat modificări ale parametrilor de calitate în această zonă. De asemenea, nu a fost raportată mortalitate piscicolă.

Incidentul

Scufundarea barjelor a fost semnalată în data de 9 ianuarie. Prima navă, încărcată cu îngrășământ pe bază de azotat de amoniu, a început să se scufunde în apropiere de Zimnicea, după ce anterior eșuase pe un banc de nisip, în afara șenalului navigabil. În aceeași zi, o a doua barjă, încărcată cu clorură de potasiu, a fost identificată într-o situație similară în zona Giurgiu.

Autoritățile au precizat că este vorba despre îngrășăminte agricole uzuale, nu despre substanțe toxice industriale.

Monitorizare zilnică și operațiuni de ranfluare

Echipele ANAR, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș–Vedea și Sistemele de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu, efectuează zilnic prelevări de probe în trei puncte: amonte de epave, în dreptul navelor scufundate și în aval, a anunțat instituția.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare, care presupune etanșarea avariilor, evacuarea apei din interiorul barjelor și utilizarea unor sisteme speciale de ridicare. În cazul în care operațiunea nu poate fi re alizată în siguranță, epavele vor fi tăiate controlat la fața locului și transportate către șantiere navale.

Conform legislației, poluatorul este obligat să notifice producerea poluării, să asigure măsurile de depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor și ale refacerii zonei afectate. Toate acțiunile sunt verificate și avizate de autoritățile competente.

Ce se spunea în primul comunicat

În 13 ianuarie, la patru zile după incident, Apele Române anunțau că nu există „modificări semnificative” ale indicatorilor de calitate a apei și că nu a fost semnalată mortalitate piscicolă. Instituția preciza atunci că a fost observată o modificare a concentrației de amoniu în dreptul navei de la Zimnicea, însă aceasta „se diluează complet după câțiva kilometri”.

La acel moment nu au fost comunicate valori numerice concrete, iar autoritățile subliniau că debitele Dunării permit o diluție suficientă pentru a proteja captările din aval.

Demersurile G4Media către autorități

În paralel cu publicarea investigației, G4Media a transmis solicitări oficiale de informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, către mai multe instituții implicate în gestionarea incidentului.

Către Administrația Națională „Apele Române”

Redacția a cerut clarificări privind:

• motivele pentru care sectorul Dunării Zimnicea–Giurgiu nu a fost dragat în ultimii ani, deși este cunoscut ca zonă cu acumulări de aluviuni și risc de eșuare;
• data ultimei operațiuni de dragaj și compania care a executat lucrările;
• lipsa informării publice imediate a populației și a autorităților locale cu privire la tipul substanțelor transportate și riscurile potențiale;
• caracterul solubil în apă al azotatului de amoniu și al clorurii de potasiu și efectele acestora asupra calității apei;
• cantitățile estimate de substanțe care ar fi ajuns efectiv în fluviu;
• măsurile concrete de prevenție pentru evitarea unor incidente similare (dragaj, monitorizare, restricții de navigație).

Către Autoritatea Navală Română și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ)

G4Media a solicitat, între altele:

• starea exactă a șenalului navigabil și adâncimea înregistrată la momentul eșuării primei barje;
• data ultimei operațiuni de dragaj și lucrările planificate în perioada următoare;
• măsurile de semnalizare și avertizare a navigației instituite după incident;
• termenul în care instituțiile au fost notificate și acțiunile întreprinse în primele 24 și 72 de ore;
• calendarul estimat al operațiunilor de ranfluare sau de îndepărtare a epavelor;
• cine suportă costurile dragajului suplimentar, ale ranfluării și ale securizării zonei;
• eventuale nereguli privind respectarea condițiilor de navigație comercială.

Solicitările au fost trimise ieri, în ziua comunicării incidentelor, iar autoritățile nu au răspuns până la momentul publicării articolului.

Evoluția situației

Datele publicate pe 15 ianuarie arată pentru prima dată niveluri măsurate ale amoniului, de până la 2,64 mg/l, în imediata apropiere a zonei afectate. ANAR susține însă că este vorba despre o creștere temporară și localizată, fără impact asupra alimentării cu apă potabilă și fără efecte observabile asupra ecosistemului acvatic.

Monitorizarea va continua zilnic până la finalizarea operațiunilor de ranfluare și stabilizarea completă a parametrilor de calitate ai apei.

Context: informațiile apărute inițial în presă (G4Media)

Incidentul a devenit public pe 13 ianuarie, după publicarea unei investigații G4Media, care a relatat că o barjă încărcată cu îngrășământ pe bază de azot s-a scufundat în jurul datei de 10 ianuarie în zona Zimnicea, fără ca autoritățile să anunțe oficial evenimentul în primele zile.

Primăria Zimnicea a fost cea care a informat că la bord s-ar fi aflat peste 1.100 de tone de îngrășăminte chimice. După ce jurnaliștii au solicitat un punct de vedere, instituția a publicat un mesaj pe Facebook în care a afirmat că zona este „în afara oricărui pericol”, precizând că barja – identificată drept Phoenix Jupiter, aparținând unui armator român – eșuase inițial pe 20 decembrie 2025 și a început să se scufunde în săptămâna următoare.

Primarul orașului, Petre Pârvu, a transmis că autoritățile monitorizează permanent situația și că nu s-a produs poluarea apelor Dunării, iar navigația fluvială nu este afectată.

Șeful Căpităniei Zonale Giurgiu, Florin Oprea, a declarat pentru G4Media că barja se află sub pavilion slovac și aparține companiei Straman D.O.O. și că armatorului i-a fost acordat un termen de 10 zile pentru a elibera zona și a curăța locul.

„(Nava) a lovit uscatul, ceea ce este un fenomen des întâlnit în navigația fluvială și probabil urmare acestei lovituri nava a suferit o daună, o gaură de apă. Cert e că după acea lovitură a început să îmbarce apă puternic și ulterior s-a scufundat. Marfa este vrac, nu este în saci sau pe paleți, e vrac, pusă în magazie, nava este scufundată total. Noi am luat legătura cu armatorul navei și l-am anunțat asupra obligației ce o are de a scoate nava scufundată și a părăsi albi a Dunării. I-am acordat un termen, cel mai mic termen de 10 zile. Armatorul ne-a contactat în cursul zilei de ieri și ne-a spus că e în tratative cu o societate de scafandri ca să înceapă operațiunile de scoatere a navei. Între timp, au venit și specialiștii de la Apele Române, au prelevat probe, chimicalele de navă nu sunt la cote alarmante. Deocamdată ea e sub observație și nu, nu a apărut niciun fenomen de poluare”, a declarat Florin Oprea pentru G4Media.

Poliția de Frontieră Giurgiu a confirmat ulterior că a sprijinit instituțiile implicate în gestionarea situației, în limitele atribuțiilor legale.

După apariția articolului G4Media, Administrația Națională „Apele Române” a transmis primul comunicat oficial, în care a precizat că este vorba despre două barje scufundate, una la Zimnicea și una la Giurgiu, și că „nu există modificări semnificative ale indicatorilor de calitate a apei”.