“Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, ambii profesori implicați în proiectul Merito:

Într-o carte de referință, Maeștri și discipoli (Humanitas, 2011), filosoful George Steiner căuta, la capătul unei cariere în care a cunoscut diverse sisteme de învățământ, răspunsul la o întrebare deloc retorică: Ce anume îl împuternicește pe un profesor să ofere educație elevilor? Ce îi dă legitimitate? Publicarea modelului de examen (Evaluare Națională 2021 – Limba și literatura română) ne-a făcut să dăm un prim răspuns, dintre multele posibile, acestei întrebări, pe care profesorii o cercetează adesea: cunoașterea programei, documentul care fixează primul reper al modului în care profesorul trebuie să-și creeze ora, de la momentul testului predictiv, la momentul evaluării sumative.

Programa școlară pe care se întemeiază procesul didactic este deja aplicată de trei ani, prin urmare, profesorii o cunosc în litera și în spiritul ei. Altfel nu ar putea să-și organizeze lecția. A venit și momentul, ajunși cu această generație la clasa a VIII-a, ca filosofia examenului să reflecte competențele programei construite pe modelul dezvoltării personale și pe cel comunicativ. Primii pași s-au făcut, urmează, cu siguranță să se realizeze și acordul fin.

Ca să înțelegem valoarea certă a acestui model de subiect, cred că ar trebui să ne uităm la competențele din spatele itemilor propuși. Printr-o receptare eficientă, elevul va fi pregătit să intre activ în societate, să se dezvolte personal, dar va avea și o privire rafinată asupra vieții. Sunt itemi care solicită capacitatea elevilor de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta idei, sentimente, fapte și opinii, în diferite contexte, raportându-se la diferite tipare textuale. Primul subiect cuprinde sarcini de performare, de punere în uz a competenței de comprehensiune, și prevede evaluarea a ceea ce un candidat poate face în relația cu aplicarea anumitor subiecte „în lumea reală”. Aici va fi miza profesorilor: să accentueze ideea că ceea ce se învață trebuie să poți transfera în viața reală, în propriul beneficiu – într-un cuvânt, metacogniție, concept fundamental, după opinia lui Solomon Marcus, pentru schimbarea mentalității în educație. Școala și viața nu pot face parte din lumi diferite.

În plus, sunt itemi care solicită selectarea unui răspuns și itemi cu răspuns scurt, implicând producerea unui răspuns corect (și nu e vorba de compuneri, cum greșit au înțeles cei grăbiți!). Analizând modul obiectiv în care se poate face evaluarea, observăm că s-au îmbinat itemii obiectivi cu un barem analitic detaliat, cu variante de răspuns. Profesorii au fost obișnuiți cu un astfel de barem în ultimii doi ani la subiectele de la olimpiadă, care, la rândul lor, au urmărit aceeași filosofie.