Sake-ul japonez, inclus de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Meşteşugul fabricării sake-ului – băutura alcoolică obţinută din orez fermentat, strâns legată de cultura şi religia arhipelagului nipon – a fost inclus miercuri de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Această înscriere include şi shochu, o băutură (din cartofi dulci, orz, orez etc.) distilată în principal în sud-vestul Japoniei, în timp ce mult mai cunoscutul sake, obţinut din orez japonez, este produs în toată ţara şi uneori chiar în străinătate.

O băutură cu o istorie de două milenii

Istoricii cred că locuitorii arhipelagului nipon fabricau deja o băutură similară în urmă cu peste 2.000 de ani, iar documente chineze din secolul al III-lea îi descriu pe japonezi ca fiind un popor amator de alcool.

În epoca Heian (794-1185), palatul imperial avea deja un departament care supraveghea fabricarea sake-ului şi utilizarea sa în ritualuri, potrivit Asociaţiei japoneze a producătorilor de sake şi shochu (JSS).

Tehnica de fermentare în mai multe etape ar fi fost stabilită la mijlocul erei Edo (1603-1868) şi a rămas aproape neschimbată de atunci.

În prezent există circa 1.400 de fabrici de sake active în arhipelag, potrivit JSS. Fabrici de sake au apărut însă şi în alte ţări precum Franţa, Statele Unite sau Noua Zeelandă.

Ocazii importante

În şintoism, principalele ofrande aduse zeilor sunt tradiţional orezul, prăjiturile de orez şi sake-ul.

Băutura este prezentă în toate ritualurile şintoiste, în special la nunţi, unde mirii beau sake din aceeaşi cupă pentru a simboliza uniunea lor.

Sake-ul este, de asemenea, utilizat pentru a marca numeroase evenimente şi ocazii, de la deschiderea unui magazin la victoriile electorale, pentru a sărbători Anul Nou sau pur şi simplu pentru a le permite angajaţilor japonezi, cunoscuţi drept „salarymen”, să strige „kanpai!” („sănătate!”).

Consum în scădere

Datorită popularităţii altor băuturi precum berea sau vinul, a schimbării obiceiurilor şi a unei anumite pierderi de interes din partea generaţiilor tinere faţă de băutura naţională, consumul de sake în Japonia s-a redus la un sfert în ultimii 50 de ani.

În 2023, japonezii au consumat doar 390 de milioane de litri, comparativ cu 1,7 miliarde de litri în 1973.

Succesul sake-ului în străinătate are, totuşi, o traiectorie opusă, deşi cea mai mare parte a producţiei este încă consumată în Japonia: exporturile au crescut de peste două ori din 2011, ajungând la 29 de milioane de litri în 2023, cei mai mari consumatori fiind Statele Unite şi China.

Atenţie, însă, când comandaţi „sake” în Japonia: cuvântul se referă la toate băuturile alcoolice. Pentru alcoolul de orez, trebuie să cereţi „nihonshu”.

Sake-ul are un conţinut de alcool mai mare decât berea sau vinul, dar mai scăzut decât shochu.

Photo 114110590 © Marcin Jucha | Dreamstime.com