România semnează un acord cu SUA pentru drone și sisteme anti-dronă și devine a doua țară, după Marea Britanie, cu acces în timp real la o platformă militară americană, pe fondul incidentelor din Galați și Tulcea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România devine a doua țară, după Marea Britanie, care obține acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace, după semnarea unei scrisori de intenție cu Statele Unite în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă. Documentul a fost semnat luni, 27 aprilie, de ministrul Apărării, Radu Miruță, și Daniel P. Driscoll, Secretarul Forțelor Terestre ale SUA, aflat la București.

Acordul vizează cooperarea în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot (UAS) și al sistemelor de contracarare a acestora (C-UAS), într-un context în care tehnologiile bazate pe drone devin tot mai sofisticate și se dezvoltă accelerat, uneori și la distanță de două săptămâni.

Platforma Counter-UAS Marketplace, dezvoltată de Statele Unite, permite identificarea și achiziția rapidă de soluții anti-dronă, oferind acces la un catalog extins de peste 1.600 de echipamente și sisteme, actualizat constant.

„România rămâne un susținător ferm al consolidării relației transatlantice. Într-un context economic dificil, am crescut bugetul alocat apărării, în conformitate cu angajamentele asumate”, a declarat ministrul Apărării Radu Miruță.

Context. Creșterea riscului generat de drone

Semnarea acordului vine pe fondul incidentelor recente în care drone cu explozibil, folosite în războiul de la graniță, au ajuns pe teritoriul României, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea.

Ministrul Apărării a explicat duminică că aceste situații apar, în majoritatea cazurilor, după ce dronele sunt afectate de sistemele de apărare din Ucraina.

„Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad”, a declarat Radu Miruță.

Acesta a menționat și dificultățile de detectare a dronelor care zboară la altitudini reduse.

„Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate”, a explicat ministrul.

În acest context, autoritățile au început să redistribuie capabilități militare în zonele considerate mai expuse. Mai multe informații aici