G4Media.ro

România, printre țările UE cele mai grav afectate de deșertificare/ 74% din…

România, printre țările UE cele mai grav afectate de deșertificare/ 74% din suprafaţa Spaniei este supusă riscului de a deveni aridă

Pe 29 iulie am ajuns la „Earth Overshoot Day”, conform raportului Global Footprint Network. Această dată marchează momentul în care omenirea a consumat toate resursele naturale pe care Pământul le poate genera într-un an, folosind resurse echivalente cu 1,75 planete. În acelaşi timp, omenirea îşi reduce capacitatea viitoare de regenerare şi multe ţări riscă să piardă soluri fertile. Europa nu este o excepţie, scrie Forbes, citată de Rador.

Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria şi România – acestea sunt ţările UE care vor fi în special afectate de deşertificare şi, prin urmare, sunt mai susceptibile să piardă resurse naturale în următorii ani.

Creşterea temperaturilor, mai multe secete şi precipitaţiile mai reduse au făcut ca sudul Europei să fie vulnerabil la probleme precum „producţia mai scăzută de produse alimentare, infertilitatea solului, scăderea rezistenţei naturale a solului şi reducerea calităţii apei”, după cum a arătat Curtea Europeană a Auditorilor (CEA) în raportul său „Combaterea deşertificării în UE”.

Cu alte cuvinte, modelul economic de producţie va fi în curând ameninţat. Pentru a rezista acestei evoluţii, UE trebuie nu doar să-şi sporească eforturile de combatere a schimbărilor climatice, ci este necesar să dezvolte şi un cadru legal specific pentru deşertificarea şi degradarea solului.

În prezent, există o serie de planuri de acţiune, cum ar fi politica agricolă comună, strategia forestieră a UE sau strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, „care sunt relevante pentru combaterea deşertificării, dar care nu se concentrează asupra acesteia”, notează CEA.

Problema nu trebuie subestimată, mai ales având în vedere că afectează un sfert dintre statele membre ale UE.

Spania este cel mai îngrijorător exemplu: conform programelor naţionale de acţiune (PNA) pentru Convenţia Naţiunilor Unite de combatere a deşertificării (UNCCD), aproximativ 74% din suprafaţa Spaniei este supusă riscului de deşertificare şi 18% are un risc ridicat de a deveni ireversibil arie deşertică. Regiunile Murcia, Valencia şi Insulele Canare sunt cele mai importante zone, cu un risc „ridicat” sau „foarte mare” de deşertificare pe 90% din teritoriul lor.

Vestea bună este că există posibilităţi de acţiune. Pe lângă lupta împotriva schimbărilor climatice, ţările pot face o diferenţă prin reglementarea anumitor activităţi umane iresponsabile, precum utilizarea excesivă sau utilizarea ineficientă a apei. Urmând exemplul Spaniei, organizaţia WWF a indicat că lipsa apei nu este principala cauză a secetei şi, în schimb, subliniază modelul consumului de apă, care prioritizează sectorul de irigaţii prin tehnici de irigare slabe.

În raportul său „Cronica unei secete anunţate”, organizaţia arată că în zonele în care nu există suficientă apă în râuri şi rezervoare, se face o utilizare mai intensă a apelor subterane, inclusiv consumul ilegal – se estimează că există mai mult de jumătate de milion de puţuri ilegale în Spania.

În acest sens, WWF a subliniat nevoia de a se angaja la reconversia irigării către un model productiv care să se concentreze asupra calităţii în loc de cantitate, „în special în zonele în care starea bună a rezervelor de apă nu este asigurată, iar irigaţia este identificată ca principala cauză”.

Organizaţia a acordat o atenţie deosebită în special Legii funciare, ca instrument necesar pentru păstrarea solului şi „îngreunarea recalificării acestuia ca terenuri urbane, unde nu este strict necesar să răspundem nevoilor crescânde ale populaţiei, şi evitând întotdeauna cele mai multe zone fertile”.

„Ştim că deşertificarea este un proces cu multiple declanşatoare, de aceea este necesar să o abordăm dintr-un punct de vedere foarte larg”, a explicat responsabilul campaniei Greenpeace Water, Julio Barea, în raportul pe 2018 al organizaţiei privind deşertificarea. „Este fundamental o problemă de decuplare între resursele naturale şi sistemul socioeconomic care le exploatează. Este mai ales o problemă de dezvoltare durabilă”, a concluzionat activistul.

Sursa: Forbes/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia/ Sursa Foto: green-report.ro

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Si desertificare si desertaciune.

  2. Toată elita “ecologista” a ajuns la summitul google despre “climate change” cu avioane private și superiahturi… trebuie sa fi încet la minte sa mai pui botul la astfel de vrăjeli…

    • Da. Ce magari.. ar fi trebuit sa vina cu bicicleta. Eventual Obama sa astepte pana ingheata marea Bering, sa traverseze din Alaska in Rusia..

      Gata, am rezolvat-o si pe asta. Nu se mai plimba DeCaprio si Obama cu jet-ul si imediat se rezolva si problema desertificarii in Romania, care sigur nu era cauzata da agricultura intensiva, practicata fara cap de niste imbecili primitivi, ci de avioanele care zboara in Italia!

    • N-ai auzit bai de puterea exemplului? Toți discipolii ăstora pedalează la treij’cinci de grade ca așa le transmite lor învățătura gurului Kate Perry… nu puteau sa stea acasă si sa facă un confcall? Sau era musai sa meargă in Italia?

  3. Cine si-a taiat padurile s-o traga, ar zice cinicul din mine gindindu-se la tot soiul de melteni! Nu mai ca, din pacate, clima nu lucreaza selectiv.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.