România ocupă ultimul loc în UE la planificarea financiară. Printre activităţile cel mai des amânate de români, la egalitate cu mersul la dentist

Planificarea financiară se numără printre activităţile cel mai des amânate de români, acest comportament ţinând în primul rând de nivelul de educaţie financiară al populaţiei, capitol la care România ocupă ultimul loc în UE, conform unui studiu desfăşurat anul acesta de Aegon România și citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, planificarea financiară se numără printre activităţile cel mai des amânate de români, la egalitate cu mersul la dentist. Dacă pentru mersul la dentist printre cele mai invocate motive de amânare se numără costurile mari ale tratamentelor şi frica de medicul stomatolog, pentru planificarea financiară comportamentul de amânare ţine, în primul rând, de nivelul de educaţie financiară al populaţiei.

România ocupă ultimul loc în UE la acest capitol, cu o rată de 21%, faţă de media europeană de 52%, conform unui studiu realizat de agenţia Standard & Poor’s Ratings.

La polul opus, în rândul activităţilor preferate, se află mersul la cumpărături şi vizitele la rude. Chiar şi făcutul de curăţenie în casă sau studiatul sunt mult mai sus în topul activităţilor preferate de români, la mare distanţă faţă de activităţile care ţin de planificarea financiară.

Cercetarea arată că majoritatea românilor, cu precădere familiile moderne (părinţi 30-44 ani, cu studii şi venituri medii sau mari) ştiu exact ce venituri generează (79%) şi şi-au făcut o rutină din a plăti întotdeauna facturile la timp (90%), însă grija lor pentru siguranţa financiară nu se numără printre priorităţi.

Cei mai mulţi îşi administrează cu responsabilitate veniturile pe termen scurt, ceea ce îi lasă descoperiţi când vine vorba de „bani albi pentru zile negre”.

Acelaşi studiu mai arată că 60% dintre români nu au un plan de rezervă în caz de boală sau accident, iar 70% dintre aceştia nu ştiu ce consecinţe financiare ar avea decesul, îmbolnăvirea sau implicarea lor într-un accident.

Cercetarea s-a desfăşurat în februarie 2022 şi a inclus circa 600 de respondenţi cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, dintre care 70% cu copii. Eşantionul este eterogen din punct de vedere al studiilor, venitului şi statusului relaţional. Respondenţii provin din toate zonele ţării şi locuiesc în oraşe sau în apropierea acestora.