România, cel mai ieftin stat din UE la alimente şi băuturi nealcoolice în 2024

România înregistra cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi nealcoolice în anul 2024, urmată de Slovacia şi Polonia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2024 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (76%) urmată de Slovacia (83%) şi Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse, transmite Agerpres.

În anul 2024, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca şi respectiv 60 euro în Bulgaria.

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE).

În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (38% peste media UE), Luxemburg (33% peste media UE) şi Finlanda (24% peste media UE).

Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (69%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (79%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (38%), urmată de Polonia şi Slovacia, pentru grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (83%) şi de către Croaţia pentru grupa „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (44%).

În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (205%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (187%).

De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „Recreere şi cultură”(67%), urmată de Bulgaria (68%).

Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (75%), „Transport” (72%) şi servicii de cazare şi restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” se află Luxemburg (123%).

Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele „Transport” (125%), „Recreere şi cultură” (137%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (148%).

La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de de 78% faţă de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria şi Croaţia cu 77% faţă de media UE . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 142%.

Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.

Programul European de Comparare (PEC) a fost iniţiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internaţional de Comparare (PIC) şi are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) – nivel şi structură. Anul 1999 marchează reforma PEC concretizată în obţinerea de rezultate anuale pentru toate ţările europene incluse în Program.

„Pentru a realiza comparaţii ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului şi ale nivelurilor preţurilor, pe total Uniune Europeană şi pentru fiecare stat membru, sunt calculate parităţile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferenţelor de nivel al preţurilor dintre ţări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la acelaşi nivel de preţ şi reflectă doar diferenţele de volum de mărfuri şi servicii achiziţionate de către ţările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia şi Elveţia), ţările candidate (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia)”, precizează INS.

Datele privind puterea de cumpărare în România în raport cu ţările Uniunii Europene au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza preţurilor de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB şi a altor informaţii de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.