G4Media.ro

România are un deficit bugetar de 1,67% din PIB după primul trimestru.…

Foto: Edupedu.ro

România are un deficit bugetar de 1,67% din PIB după primul trimestru. Încasările la buget s-au prăbușit în martie

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei, adică 1,67% din PIB, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Nivelul deficitului bugetar este extrem de important, pentru că acest deficit trebuie finanțat prin împrumuturi.

Deficitul a fost alimentat de prăbușirea veniturilor și creșterea cheltuielilor în martie, luna în care a izbucnit epidemia de coronavirus.

Creşterea deficitul bugetar din primul trimestru, comparativ cu cel înregistrat anul trecut, este explicată în principal de scăderea încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgență (7,7 mld lei) și de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 mld lei pentru susţinerea lichidității în sectorul privat, potrivit Ministerului Finanțelor.

În ceea ce privește cheltuielile de la bugetul statului, creșterea cheltuielilor de investiții cu aproximativ un miliard lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic (aproximativ un miliard lei) au contribuit la majorarea deficitului.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracția încasărilor bugetare în luna martie (-25,1%) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgență. Astfel, dacă valoarea totală a obligațiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 mld lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 mld lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 mld lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% față de aceeași lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

Comunicatul integral al Ministerului Finanțelor:

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB).

Creşterea deficitul bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgență (7,7 mld lei)[1] și de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 mld lei pentru susţinerea lichidității în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creșterea cheltuielilor de investiții cu aproximativ 1,0 miliard lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliard lei au contribuit la majorarea deficitului.

  1. veniturile bugetului general consolidat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracția încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgență. Astfel, dacă valoarea totală a obligațiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 mld lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 mld lei.

Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6,0 mld lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari față de perioada similară a anului trecut. Această creștere a fost susţinută de creșterea numărului de salariați cu 0,7% și a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada dec-feb 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condiţiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei. În ceea ce privește încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ian-feb (10% an/an) și în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna feb 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgență.

Contribuțiile de asigurări  au înregistrat 27,31 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluției veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuții sociale a fost influențată de majorarea salariului minim garantat în plată și de evoluția acelorași indicatori macroeconomici relevanți. Totuşi, încasările din contribuţii sociale în luna martie au fost cu 1,7 mld lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contribuțiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și de prorogarea termenului de plată a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,86 mld lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32,0% (-1.35 mld lei) față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Această evoluție negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020). În structura veniturilor din impozitul pe profit se observă reduceri ale încasărilor de la agenții economici cu 26,9% și a băncilor comerciale cu 76,2% în trimestrul I 2020.

Încasările din TVA au înregistrat 12,29 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% față cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative a încasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deși baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influențate de accelerarea rambursărilor de TVA care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 mld lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) [1] și de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgență.

Veniturile din accize au însumat 7,42 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, și prezintă un avans de 8,67% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condițiile în care nivelul accizei pentru carburanți a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 15,3% (an/an), susținut de majorarea nivelului accizei la țigarete cu 4,2%. În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel așteptată în contextul instituirii stării de urgență. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 mld lei, în creștere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licențe a frecvențelor radio (HG nr. 226/2020).

Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 mld lei în primele 3 luni ale anului 2020, în creștere cu 12,86% față de încasările din aceeași perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.[1]

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 3,9 mld lei în primele trei luni ale anului 2020, în creștere cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

2. CHELTUIELILE bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,30 mld lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% față de aceeași lună a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

Cheltuielile de personal au însumat 26,22 mld lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană,  atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 12,19 mld lei, în creștere cu 17,4% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale și al instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăți suplimentare realizate pentru prevenirea și combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 14% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 32,77 mld lei în creștere cu 17,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de doua ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se în valoare de 401,7 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 2.621,2 milioane lei,  de peste 1,6 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată, în principal, de subvențiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.

Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile, acestea au însumat 1,34 mld lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 mld lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 5,85 mld lei, cu 20,4% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Foto: Edupedu.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

27 comentarii

  1. Nu conteaza ca s-au prabusit, Catu zice ca e bine, ca e loc de mai rau!
    Platiti-le in continuare pensiile speciale, si salariile intregi bugetarilor, si cumulul pensie salar, tot, platiti tot in continuare, pana ne bagati in faliment!

    O sleata de 300.000 de speciali + 1.4 mil bugetari sunt direct responsabili de falimentul unei tari! Niste politicieni inconstienti! Niste maimute la butoane!

    Unii fac foamea in case, iar altii se lafaie pe un munte de bani! Asta e dreptatea sociala in Romania!

    • Nu conteaza, vor taia de la investitii, de la dezvoltare, atata timp cat bugetarii iau salariile nesimtite intregi si cat timp militienii ceausisti, securistii ceausisti si cei care au tras in popor la revolutie au veniturile intregi, totul e ok.
      Apropo, bine ca s-au inchis scolile mai repede ca sa poata merge si copii la sparanghel in germania, ca acolo distanta sociala nu conteaza

    • Ai uitat banii de inarmare care ii platim stapanilor si bugetele pe care SRI le primeste pentru controlul nostru in folosul acelorasi stapani. In rest, e cum spui.

    • BA S-AU PRABUSIT CA E STARE DE URGENTA !!!S-au prăbușit în martie si aprilie ca sa nu se distrugă economia si unii ca voi care scrieti sa nu rămâneți șomeri ever la ce meseriași sunteti.Asa a fost politica statului român in pandemia asta. KLAR???

    • Asta ca să nu ne mai mire de ce în doar câteva luni de guvernare PNL a crescut numărul angajaților la stat de la 1.235.789 de bugetari (în octombrie 2019) la 1.246.340 bugetari (în februarie 2020). Adică un plus de încă 10.551 de bugetari în 4 luni.

      Să nu ne mire de ce guvernul PNL a ales să pună toată povara crizei exclusiv pe umerii sectorului privat. A trimis în șomaj peste un milion de oameni, toți în sectorul privat, în economia reală. Dar la stat nu s-a atins de nimic. S-au răzgândit și asupra șomajului tehnic la stat și asupra scăderii salariilor demnitarilor cu 25%. Niciuna nu s-a întâmplat.
      scrie Claudiu Năsui pe FB.

    • Atât știe și poate și Nasui, sa citească și sa scrie pe fb! Ca un postac ordinar!

  2. Poate ne spune si noua pentru cine au fost date de fapt reducerile de 5% si 10 %?

  3. Vine urgie mare. In curand, tot mai multi isi vor aminti cu regrete despre cat de bine era pe vremea lui Dragnea….

    • Hai mars cu gunoiul de Dragnea!

    • Sa nu-l uitam pe tzucalarul lui politic, tericeanu

    • E stiut ca psd-istii sint nostalgici. Sigur ca-l regreta pe Dragnea, pe Bombonel, pe Ilici, pe Ceasca, unii si pe Ghe-ghe dej sau Stalin. Regrete intense uram tuturor psd-acilor!

  4. Acum începe sa se vada binele facut de
    alea trei guverne ale lui Dragnea. Aruncarea cu pomeni electorale,primari lasati sa-si faca singuri salariul, angajarea pe cumetrii in administratia publica plus lasat pe zero fondul de rezerva.

  5. BA S-AU PRABUSIT CA E STARE DE URGENTA !!!S-au prăbușit în martie si aprilie ca sa nu se distrugă economia si unii ca voi care scrieti sa nu rămâneți șomeri ever la ce meseriași sunteti.Asa a fost politica statului român in pandemia asta. KLAR???

    • s-a prabusit creierul tau de carton! vezi ca o sa-ti interzica astia reproducerea in curand! Oare coana ma-ta a gandit cand te-a avortat ?

  6. Dupa cum vedeti scoala nu se mai redeschide anul asta.
    Un invatator cu clasa I-a sta acasa 6 luni cu salarariul integral. Nu poate fi vorba de învățământ online la clasa I-a.

    Pentru celelalte 6 luni de scoala, pentru 4 ore, incaseaza tot salariul integral.

    Voi chiar mai aveti speranțe in țara asta?

    • Hai zi sa faci tu plici, desteptule. Si la cat pariu ca si profesorii, si invatatorii predau online. Unii au 50+ de ani si se chinuie cu chestii pe care nu le-au intalnit in viata lor, invata si se invata unii pe altii. Totul ca sa nu ramana copiii in bataia vantului, sa primeasca ce educatie se poate in vremurile astea nenorocite.

      Si tu, japita tupeista, vii sa arunci cu rahat nediscriminatoriu.

      Ba specialule, am stat cu mama sambata 5 ore sa-i explic cum sa foloseasca Google Classroom, saptamanile trecute am stat cateva zile bune adunate sa invatam amandoi sa folosim toate feature-urile Zoom, sa poata copii sa faca fise direct in ora.

      Nevasta-mea a stat azi-noapte pana la 12 sa faca orare cu linkuri de Zoom, clase cu teme, fise, chestionare, pentru toate clasele la care preda.
      A facut in fiecare zi ore cu copii, 40 de minute, de 4 ori pe zi.
      Ca sa intre descreierati ca tine sa se pise pe munca lor de sus.
      Si tu si proasta aia de la minister cu ordinu ei scos din cur.

    • @Bogdan192,
      Puți a postac pesedist, du-te langa idolul tau, dragnea si apropo, viorica a invatat si ea?, sai ea stia sa lucreze pe net

    • Fix de când s-au închis școlile, zi de zi se face școală online la clasa 0. Si merge foarte bine si copiii sunt happy.

    • Prabusirea e buna, banii ar fi mers aiurea, la baroni sau prin Cipru. Acum banii sunt la cine îi produce, neplata impozitelor – bani mai multi pentru populație și firme. Nu sunt de acord sa le tai banii la oameni, in criza. Le tai după criza. Cine nu are tableta să-și cumpere. Un laptop pentru școală SH costa 300 lei.

  7. DE PENSII SPECIALE AVEM BANI DE ELE CATULE

    Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii martie 2020, de 9.463 de persoane, în creştere cu 175 de persoane faţă de perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), transmite Agerpres.

    Cei mai mulţi, respectiv 4.018, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

    De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat.

    În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).

    Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.349 lei, din care 7.763 lei suportaţi din bugetul de stat.

    Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat.

    De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportaţi din bugetul de stat.

    În această statistică a Casei de Pensii nu sunt incluși foștii parlamentari care primesc pensie specială: 768 de foști senatori și deputați, cu ale căror ”indemnizații pentru limită de vârstă”, statul cheltuie anual peste 10 milioane de euro. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună. De asemenea, nici cei aproximativ 170.000 de beneficiari de pensii speciale din cadrul MApN și MAI nu sunt incluși în informarea transmisă de CNPP.

  8. Am mai spus ca statele (de fapt guvernele) au avut de ales intre o imunizare de turma rapida (imorala, dar fara costuri financiare si economice) si una bazata pe raspandirea controlata (morala, dar cu costuri economice si financiare catastrofale) …
    Consider ca democratia ar trebui manifestata cu atat mai mult in astfel de situatii si alegerea ar trebui sa apartina populatiilor, nu guvernelor … guvernele ar trebui sa asigure exercitarea democratiei, dar si conditiile informarii detaliate a populatiilor despre ce inseamna o pandemie si despre riscurile pe care aceasta le implica, atat din punct de vedere sanitar, cat si din punct de vedere financiar si economic.

    Faptul ca guvernele au ales sa decida ele in locul populatiilor in astfel de situatie e dovada cea mai clara ca guvernele se tem de decizia pe care ar lua-o propriile populatii.

  9. Ne va salva UE cand ne va da bani ca am suferit de COVID -19.
    De preafericitii bugetari si pensionarii speciali nu va indrazni nicio formatiune sa se atinga. Ei sunt bazinul electoral care aduc la putere.

  10. Pai, Fl. Catu zise ca „arata mai bine decat ne-am asteptat”!
    Asa o fi, o „arata mai bine”, daca asa spune Minsitrul de finante!!!
    Executia bugetara mai arata ceva ce NU spune in cuvinte Comunicatul de la MF : Deficitul la Bugetul Asigurarilor sociale(adica Bugetul de Pensii!) are dupa 3 Luni un Deficit urias: MINUS 1,554 Miliarde Lei!!
    Inseamna peste 320 Milioane Euro, Deficit la bugetul de pensii dupa numai 3 Luni!(Deficitul asta se acopera prin Transfer de bani de la Bugetul de Stat!)
    Inceput numai bun pentru a permite Cresterea Punctului de pensie cu 40% din 1 Septembrie 2020!
    Inaintea Pandemiei, pe baza Contributiilor sociale virate catre Stat(Neinfluentate de Pandemie), Impacul Cresterii Punctului de pensie conform Noii Legi a pensiilor a fost calculat asa, potrivit Expunerii de motive din Legea pensiilor 2019:
    „Potrivit expunerii de motive a documentului, Proiectul va avea un Impact bugetar:
    – de 8,4 miliarde de lei în 2019
    – de 24,8 miliarde de lei în 2020
    – de 58,1 miliarde de lei în 2021
    – de 81,1 miliarde de lei în 2022(cand va aparea VR la calculul tuturor Pensiilor!))
    Greu de imaginat cum va arata in final Bugetul de pensii pe Anul 2020!!

    Uite Executia bugetara pe primele 3 Luni 2020 de pe Site-ul MF:

    https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc31martie2020.pdf

    https://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=buletin&categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat,comunicari-opc

  11. evident ca deficitul se va apropia de 10%

    Vor mari salariile profesorilor din septembrie conform legii si vor mari si pensiile sper ca nu cu 40%.

    Salariul mediu la stat va creste, in timp ce in mediul privat va scadea. Daca acum salariu mediu net pt bugetari e aprox 5000 ron net, suma va urca … intr-un viitor apropiat se va ajunge ca un angajat la stat sa castige in medie dublu decat unul de la privat … acum castiga doar cu 50% mai mult.

  12. Bagam un -10% pana la sfarsitul anului.
    E posibil sa fie o tara in UE condusa de prosti mai mari decat astia, dar sunt convins ca un loc pe podium tot prindem.
    Niciun sprijin pentru sectorul privat, toate eforturile pentru sectorul public. Platim profesori care au muncit doua luni din sase si functionari in administratie (care n-au muncit deloc, niciodata) cu salariul intreg sa stea acasa si sa faca binging pe Netflix, dar tinem in foame frizerii (de exemplu).
    Guvern de dreapta, da. Exact dreapta.

  13. Cam tot UE-ul o sa bage în jur de – 10% deficite, excepție Cehia și Polonia.