Premierul slovac Robert Fico ar putea apela în campania electorală la naționalismul anti ungar – analiză ECFR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a think-tank-ului The European Council On Foreign Relations, via Rador: Alianța dintre Viktor Orban și Robert Fico a ținut ascunse multă vreme tensiunile slovaco-ungare. Dar, cu ascensiunea lui Peter Magyar în Ungaria și problemele lui economice din țară, Fico ar putea apela în campania electorală la naționalismul anti-ungar.

Europenii au întâmpinat cu ușurare căderea lui Viktor Orban. Cel mai probabil Ungaria va rămâne dificilă și naționalistă sub Péter Magyar, dar cu siguranță mai puțin coruptă și mai puțin ostilă fățiș proiectului european decât sub predecesorul lui. Însă sosirea lui Magyar ar putea și să reaprindă o ceartă ținută vreme îndelungată sub spuză de alianța dintre Orban și premierul slovac Robert Fico: relația tensionată dintre Slovacia și minoritatea ei maghiară.

Pericolul ar veni mai puțin din partea lui Magyar și mai degrabă dinspre Fico, care la anul va avea alegeri și ar putea găsi agitația naționalistă utilă, date fiind problemele lui economice tot mai mari. Însă Magyar, dornic și el să-și consolideze postura naționalistă pe plan intern, nu s-a sfiit să zgândăre ocazional sensibilitățile slovace. Fapt relevant și dincolo de bazinul dunărean: o nouă rundă de contre slovaco-ungare ar putea paraliza cooperarea regională și ar putea complica procesul decizional al UE.

Pentru a înțelege de ce s-ar putea deteriora relațiile, e necesar să pricepem cât de apropiați erau Orban și Fico. Mandatele lor s-au suprapus vreme de opt ani în ultimii 16. Dacă la Bruxelles Fico mai mult îi amplifica influența lui Orban, cei doi premieri s-au și ajutat reciproc să câștige alegeri. Televiziunea ungară e controlată de stat și e foarte urmărită în sudul Slovaciei populat cu maghiari, având transmisiuni extrem de favorabile lui Fico și președintelui slovac Peter Pellegrini. La schimb, Fico a tolerat practica Budapestei de a le acorda pașapoarte ungurilor din Slovacia, care au votat covârșitor pentru Orban la alegerile din Ungaria. Pentru a se asigura de loialitatea lor, Budapesta a finanțat cu generozitate echipe sportive și evenimente culturale dincolo de graniță.

Parteneriatul Orban-Fico a fost suficient de strâns pentru a se putea vârî sub preș disputele nesoluționate. Dar numai până în decembrie 2025, când o problemă mult timp evitată a izbucnit în văzul tuturor, semn al unor posibile tulburări viitoare.

Decretele Benes

Scandalul din 2025 a pornit de la decretele Benes, un set jenant de legi cehoslovace postbelice prin care minorităților germană și maghiară li se confiscau proprietățile și li se prevedea expulzarea din țară, pe motiv că ar fi colaborat cu agresiunea nazistă. Dar pe fondul haosului de după război acele decrete nu au fost niciodată pe deplin aplicate în Slovacia. Multe proprietăți desemnate pentru naționalizare n-au mai fost confiscate. Iar chestiunea a rămas ignorată vreme de decenii.

Dar numai până acum câțiva ani, când Fico a invocat din nou decretele pentru a grăbi construcția unei autostrăzi. Sute de proprietăți, totalizând zeci de milioane de euro, au fost expropriate pe motiv că ar fi trebuit să fie confiscate cu decenii în urmă în virtutea decretelor Benes.

Reacția adversă a fost promptă, mai ales din partea maghiarilor. Atunci când Slovacia Progresistă, principalul partid liberal de opoziție (și căruia autorul acestui text îi este vicepreședinte), a obiectat contra măsurii, Fico a trecut în decembrie prin parlament o lege care incriminează criticarea decretelor Benes. Manevra i-a indignat pe ungurii din Slovacia și nu numai, care consideră aceste decrete niște relicve imposibil de justificat ale unei pedepse pe criteriu etnic.

Partenerii de coaliție ai lui Fico au agravat și mai mult situația. Rudolf Huliak a replicat la critici întrebând dacă ar trebui ca slovacii să „înceapă să învețe din nou maghiara”.

O sondă de testare a naționalismului

La prima vedere aceste acțiuni ale guvernului par atipice și contraproductive. Orban candida în decembrie pentru a fi reales. Măsurile lui Fico l-au determinat să se distanțeze de aliatul de odinioară. I-au oferit totodată ocazia lui Magyar de a-l acuza pe Orban că nu apărase drepturile minorității maghiare din Slovacia.

Chiar mai rău a fost pentru Fico că și-a antagonizat cel mai important partid al minorității maghiare din Slovacia, până atunci favorabil în general guvernului. Partidul a trecut efectiv în tabăra opusă, liderul lui luând chiar cuvântul la mitinguri ale opoziției. Fapt care contează, întrucât minoritatea maghiară, deși tot mai mică, rămâne în continuare acel segment electoral care înclină decisiv balanța. N-a existat vreodată în Slovacia vreun guvern non-populist fără unguri în coaliție. Chiar și Fico a avut cândva nevoie de ajutorul lor pentru a forma guvernul.

Însă ce ar putea părea o rană auto-provocată din prostie ar putea fi de fapt un exercițiu pentru campania electorală din 2027 a partidului lui Fico, Smer. Ca și Orban anul acesta, Fico nu prea are cu ce realizări să se laude. Economia a luat-o în jos sub el. Datoria publică e scăpată de sub control. Mărirea fiscalității n-a reușit să aducă sub control deficitul bugetar, dar a reușit să scumpească mâna de lucru și să descurajeze investițiile. Samsung a anunțat în februarie că-și închide fabrica-mamut din Slovacia.

Iar când argumentele economice sunt slabe, naționalismul e tentant. Ca și Orban, Fico poate opta pentru a campanie electorală quijotică împotriva unei pleiade de inamici preponderent inventați, cum ar fi UE, Ucraina și – acum – Ungaria. Privit astfel, scandalul Benes n-a fost o eroare, ci un test pentru a vedea dacă electoratul mai reacționează la stimulul anti-maghiar. Rezultatele sunt împărțite. Blocul opoziției a câștigat simpatizanți în cursul scandalului, dar unele partide mici din opoziție au trecut de partea guvernului, ceea ce poate sugera că vechile reflexe naționaliste ar mai putea fi exploatate.

Noua Ungarie

Magyar a gestionat decent chestiunea. A fost înțelept să evite solicitarea abrogării decretelor Benes, lucru care ar fi creat haos în privința drepturilor de proprietate nu numai în Slovacia, ci și în Cehia. O asemenea cerere ar fi putut provoca și solicitarea Bratislavei de a primi compensații pentru daunele provocate de ocuparea de către Ungaria a unor mici porțiuni de teritoriu slovac în cursul ultimului război mondial.

Dar Magyar s-a limitat în schimb să-i ceară Bratislavei să nu mai opereze exproprieri pe baza acelor decrete și să abroge legea recentă care interzice criticarea lor. E un obiectiv de bun simț pe care-l susține și opoziția slovacă. Pe de altă parte, Magyar s-a și referit în mod repetat la Slovacia cu denumirea de „Felvidek” – adică „ținuturile de sus” în maghiară -, termen interpretat de mulți slovaci ca afirmând implicit că țara lor e un simplu apendice al vecinului mai mare de la sud. La fel de dăunătoare a fost declarația din iunie a lui Magyar cum că Ungaria e „unica țară din lume care are granițe cu ea însăși”, făcând deci aluzie la teritorii din Slovacia, Serbia, Ucraina și România care i-au aparținut cândva Ungariei.

Dacă Fico își va axa campania pe sentimentul anti-maghiar, va exista riscul ca deopotrivă Bratislava și Budapesta să exploateze reuniunile UE pentru a marca puncte una contra alteia. Consecințele s-ar resimți dincolo de granițele lor.

Mandatul lui Fico expiră la anul. Dacă opoziția slovacă va prelua puterea, simpla calmare a tensiunii nu va fi suficientă. Abrogarea legii referitoare la decretele Benes e facilă. Soluționarea problemelor economice specifice sudului Slovaciei va fi mai dificilă. Conexiunile rutiere și feroviare proaste și izbucnirea unor boli care amenință industria viticolă regională contribuie la alimentarea resentimentelor.

Dar cea mai dificilă va fi confruntarea cu episoadele mai întunecate ale istoriei slovaco-ungare. Slovacia Progresistă a îndemnat ambele țări să caute o interpretare comună a celor mai învrăjbitoare capitole ale acestui trecut. Un asemenea demers i-ar cere lui Magyar să trateze cu mai multă înțelegere sensibilitățile slovace. Dacă ascensiunea lui va coincide la anul cu o schimbare de guvern în Slovacia, aceasta ar putea fi ocazia în care depășim etapa ignorării nemulțumirilor reciproce, trecând la căutarea onestă a unei soluții.

Traducere Rador: Andrei Suba