Serbia vrea să atragă SUA în construcția unei noi hidrocentrale pe Dunăre, Porțile de Fier 3, deși România s-a opus proiectului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul sârb și Ambasada SUA la Belgrad au anunțat o invitație publică pentru construcția hidrocentralei Djerdap 3 (Porțile de Fier 3), unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est, anunță publicația locală Vreme. Posibilitatea ca ambasada americană să lanseze o astfel de invitație a fost deschisă de un acord interstatal. O parte a publicului din Serbia a respins vehement inițiativa guvernului, iar România a fost până acum extrem de reticentă față de acest proiect.

Companiile interesate au termen până pe 25 iunie pentru a depune scrisori de intenție la Ministerul Minelor și Energiei. Scopul procedurii este selectarea partenerilor strategici pentru pregătirea documentației tehnice, finanțarea și construcția viitoarei centrale.

Expertul în energie Miodrag Kapor a declarat că ”rolul Statelor Unite este binevenit pentru a acționa eventual ca mediator între Serbia și România, deoarece este nevoie și de acordul României, care este membră a alianței NATO și un aliat al SUA”.

În urmă cu doi ani, România a avertizat că construcția Porțile de Fier 3 nu trebuie să pericliteze stabilitatea hidrocentralelor comune existente, Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2. Atunci, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre.

Acum au loc discuții între ministerele Energiei din cele două țări și comisiile mixte care evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului.

Pe lângă disensiunile cu România, proiectul ridică de ani de zile întrebări cu privire la posibilul impact asupra mediului, precum și la metoda de finanțare și selecția contractorilor, transmite publicația citată.

Modul în care este implementat proiectul poate deschide probleme politice și instituționale serioase, consideră Kapor. ”Problema este că SUA, cu actuala administrație, e într-un conflict strategic cu Uniunea Europeană, iar acea relație așa-zis tranzacțională între Casa Albă și alte guverne are elemente care provoacă îndoieli serioase. De aceea, Uniunea Europeană, cu procedurile sale, reprezintă un obstacol în calea acestui tip de elaborare a politicilor”, spune el.

Cea mai mare necunoscută este dacă proiectul va fi dezvoltat prin proceduri transparente sau prin acorduri bilaterale. ”Dacă acest lucru are potențialul de a se încheia cu un acord bilateral între cele două părți, deschide mult mai multe necunoscute și aspecte potențial negative decât pozitive. Este puțin probabil ca Serbia să poată elabora eficient un acord cu România fără o anumită mediere americană, dar acordurile care depășesc procedurile stabilite de Comisia Europeană îndepărtează cu siguranță Serbia de Uniunea Europeană și deschid un spațiu sporit pentru o potențială corupție”, consideră Kapor.

„Corupția duce de obicei la un profesionalism inadecvat. Practica actualei administrații americane este de a include organizații, indivizi și companii care neglijează procedurile obișnuite prin conexiunile lor personale și nepotism”, evaluează Kapor.

Anunțul ambasadei americane a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, unde s-au deschis discuții despre caracterul legitim al acestui parteneriat strategic sau dacă este vorba despre o extindere suplimentară a influenței americane asupra proiectelor de infrastructură cheie din Serbia.

Apelul pentru exprimarea interesului reprezintă prima etapă de selecție, iar procesul este condus de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei. Selecția partenerilor se realizează pe baza Legii privind achizițiile publice și a acordului energetic interstatal dintre Serbia și Statele Unite.

Această mișcare reprezintă începutul formal al implicării companiilor financiare și de inginerie americane în proiect, a cărui valoare este estimată la peste două miliarde și jumătate de euro.

Participarea SUA la proiectul Djerdap 3 este în pregătire de câțiva ani. Gigantul american în construcții Bechtel și-a arătat interesul pentru proiect încă din 2021, în timp ce în 2022 a preluat pregătirea studiilor tehnice. Bechtel a fost în centrul unui mare scandal în România în anii 2000 din cauza unui contract supraevaluat acordat de fostul guvern Năstase.

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare planificată Porțile de Fier 3 este concepută ca o centrală hibridă reversibilă pe kilometrul 1007 al Dunării, pe teritoriul municipiului Golubac.

Capacitatea proiectată a centralei este de 2.400 de megawați, cu posibilitatea de a integra încă 400 de megawați din surse de energie regenerabilă, în principal eoliană și solară. Cu o valoare estimată la aproximativ 2,63 miliarde de euro și finalizarea planificată până în 2038, Đerdap 3 se numără printre cele mai mari proiecte energetice din regiune.