România a produs cu 15% mai mult vin în acest an, față de 2022 / Suntem al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa

România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 şi cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-şi poziţia de al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa, potrivit platformei Wines of Romania, care citează datele Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), informează News.ro.

”Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului cu o scădere a producţiei până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani”, conform datelor colectate de OIV şi analizate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, care arată că printre puţinele ţări care au produs mai mult vin decât anul trecut se numără şi România, aceasta înregistrând a patra cea mai mare creştere a volumului.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 şi cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-şi poziţia de al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) şi Germania (9 milioane hl, +1%), mai arată platforma.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croaţia (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) şi Moldova (-10%). În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%. Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

„Pentru România, ar putea reprezenta o oportunitate importantă, însă nu avem încă maturitatea, relaţiile din piaţă şi nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creşterea producţiei este, totuşi, o veste bună, deşi previzibilă. Avem încă suprafeţe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenţi îşi diversifică şi îşi rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale pieţe de vin din România, cel puţin din punct de vedere al producţiei”, spune Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE şi fondator al platformei WinesOfRomania.com.

Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deşi pe piaţa internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători şi consumatori avizaţi, industria mai are încă nevoie de dezvoltare.

„Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, şi despre o educare a consumatorului către moderaţie şi satisfacţie, despre paharul de vin de la masă, şi nu orice vin, ci unul de calitate, verificat şi conform, nu de vinul bunicului de la ţară”, a completat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an şi pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea pieţelor externe. O asemenea scădere a producţiei globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-şi redobândi statutul internaţional de ţară producătoare de vin.

„Spuneam, în urmă cu 10 ani, că văd România pe podiumul calităţii, alături de Franţa şi Spania, în 2036. Deşi lucrurile se mişcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone şi în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a adăugat Marinela Ardelean.

În urma estimărilor OIV, Franţa a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. Australia, o sursă populară de vin pentru pieţele europene, a pierdut peste o cincime din producţie din cauza precipitaţiilor abundente şi a inundaţiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, ţară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate şi preţ al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor şi a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină şi ger.